Comisia Europeană a adoptat și a transmis Parlamentului European și Consiliului UE propunerea legislativă „EU KIDS ACT”, prezentată la 17 septembrie, după ce Ursula von der Leyen îi anunțase principalele direcții în discursul privind Starea Uniunii. Propunerea nu este încă lege și va fi negociată, astfel încât forma finală și momentul aplicării se pot modifica. Proiectul stabilește un sistem gradual de acces la servicii digitale pentru minori: copiii sub 13 ani nu ar putea folosi rețelele sociale, iar cei între 13 și 15 ani ar avea acces doar prin „mini-conturi” create și supravegheate de părinți sau tutori, cu funcții și contacte limitate și un timp de utilizare de până la o oră pe zi. Conturile autonome ar fi permise de la 15 ani. Pentru copiii între 3 și 13 ani ar fi disponibile doar servicii video adaptate vârstei, prin conturi administrate de părinți, iar copiii sub trei ani nu ar avea acces la serviciile vizate. Regulile ar acoperi rețelele sociale, platformele video, jocurile online, magazinele de aplicații și anumite servicii de inteligență artificială, inclusiv chatboturi și companioni virtuali. Platformele ar trebui să elimine sau să limiteze funcții care creează dependență, precum derularea infinită, anumite mecanisme de recompensare, recomandările bazate pe profilare care pot conduce către conținut dăunător și notificările în timpul orelor de somn. Propunerea prevede limitarea contactelor nesolicitate, profiluri private implicit, dezactivarea inițială a geolocației, camerei și microfonului și instrumente simple pentru raportarea, blocarea sau dezactivarea altor utilizatori. Chatboții și companionii AI ar trebui să fie dezactivați implicit și să nu simuleze relații interpersonale care pot crea dependență emoțională. Platformele și magazinele de aplicații ar trebui să verifice vârsta utilizatorilor, inclusiv printr-o aplicație europeană care să confirme îndeplinirea pragului fără transmiterea documentelor de identitate sau a datelor biometrice către platforme. Pentru conturile existente ar putea fi folosiți indicatori rezonabili, precum data creării contului sau informații asociate metodelor de plată. Pentru platformele online foarte mari, Comisia propune inversarea sarcinii probei: furnizorii ar trebui să demonstreze că serviciile sunt sigure prin proiectare, să prezinte planuri de conformitate și să accepte evaluarea unor auditori independenți. Comisia ar putea solicita măsuri corective, iar proiectul prevede proceduri accelerate pentru neconformitate și o taxă de supraveghere plătită de companiile vizate. Unele materiale menționează amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală. Propunerea se bazează pe recomandările unui grup de peste 60 de experți și urmează să fie analizată în procedura legislativă europeană.