Statele Unite au impus noi sancțiuni financiare împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), cu sediul la Haga, vizând instanța în ansamblu, spre deosebire de măsurile anterioare îndreptate împotriva unor persoane asociate Curții. Administrația Trump sancționase anterior 17 persoane cu legături cu instanța. Secretarul de stat Marco Rubio a anunțat interzicerea tranzacțiilor cu CPI și a spus că măsura îi va tăia resursele și îi va paraliza capacitatea de funcționare. Sancțiunile ar putea restricționa accesul instanței la servicii financiare americane și ar putea viza companiile care îi furnizează servicii. Au fost menționate și amenințări cu penalizări pentru țările care fac afaceri cu instanța. Rubio a justificat sancțiunile prin opoziția Washingtonului față de anchetarea sau urmărirea penală a cetățenilor americani și a avertizat că Statele Unite ar putea încerca să pună capăt CPI dacă amenințările privind urmărirea penală continuă. Unele măsuri suplimentare ar urma să intre în vigoare peste șase luni, interval în care guvernul olandez speră să le evite. Sancțiunile au fost anunțate în ziua în care Navi Pillay, fostă judecătoare a CPI, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Curtea a denunțat măsura drept un atac la adresa statului de drept, iar Uniunea Europeană a criticat-o și a promis că va lua măsurile necesare pentru ca instanța să-și poată continua activitatea. Prin Bruxelles se pregătește și un răspuns diplomatic, care ar putea duce la o nouă dispută cu Statele Unite.