Industria românească a hârtiei și cartonului se confruntă cu presiuni generate de costurile energiei, accesul la materia primă reciclată și concurența importurilor. ROMPAP, patronatul care reunește 19 membri cu o cifră de afaceri anuală de peste 1 miliard de euro și aproximativ 5.000 de angajați, a cerut măsuri urgente, inclusiv pentru păstrarea valorii adăugate în România.

Energia reprezintă, în mod obișnuit, 25-30% din costul de producție al fabricilor de hârtie și poate ajunge în anumite situații la 35%. În ultimii doi-trei ani, industria a atras investiții de peste 200 de milioane de euro, direcționate în parte către reducerea consumului de energie, producerea de energie din surse regenerabile, utilizarea biogazului și reducerea emisiilor.

Industria folosește în principal hârtie și carton recuperate. Aproximativ 94% din materia primă utilizată pentru producția de hârtie destinată cartonului ondulat provine din deșeuri de hârtie și carton, iar peste 95% din fibra folosită în producția românească de hârtie pentru carton este reciclată. În același timp, o parte importantă din maculatura colectată în România este exportată și nu mai ajunge la fabricile locale pentru reciclare. Exporturile de maculatură au crescut de la aproximativ 169.000 de tone în 2022 la 250.000 de tone în 2025, iar peste 30% din cantitățile colectate în România sunt exportate.

În prima jumătate a anului 2026, consumul de carton ondulat a ajuns la 235.192 de tone, cu aproximativ 0,5% peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2025. În schimb, producția românească de hârtie destinată cartonului ondulat a scăzut la 240.277 de tone, cu peste 6% față de perioada comparabilă. Potrivit datelor prezentate de ROMPAP, costul energiei, accesul la hârtia și cartonul colectate pentru reciclare și concurența importurilor au un impact major asupra producției.