Pe 11 decembrie 2025, un val de controverse a izbucnit în sistemul judiciar după difuzarea documentarului „Justiție capturată”. Curtea de Apel București (CAB) a convocat o conferință extraordinară de presă în care președinta instituției, Liana Arsenie, a făcut publice înregistrări audio și a adus acuzații la adresa fostei judecătoare Daniela Panioglu — între acestea, decontarea ilegală a chiriei în pofida deținerii unui apartament și comportament agresiv în sala de judecată. În același context, CAB l-a acuzat pe judecătorul Laurențiu Beșu, menționat în documentar, că ar fi fost ofițer de informații la Direcția „Doi și un sfert”. Beșu a respins acuzațiile, declarând că era public faptul că a lucrat în acea direcție și afirmând că se aşteaptă la represalii după ce a vorbit despre problemele din justiție. Reportajul „Justiție capturată” i‑a plasat pe Beșu şi Panioglu în centrul unei dezvăluiri despre un presupus mecanism de scoatere a magistraţilor incomozi din dosarele de corupţie. Conferința CAB a generat critici privind modul în care au fost prezentate probele; fostul judecător Cristi Danileț a semnalat posibile nereguli de procedură, iar publicația care a realizat documentarul a difuzat materiale video care sugerează coordonare cu anumite magistrate în timpul conferinței. Reacțiile au venit rapid din sfera publică și politică: ministrul Justiției a spus că este inacceptabilă persecutarea celor care sesizează abuzuri, iar mai mulți magistrați — inclusiv o listă de 178 semnatari publicată de judecătoarea Sorina Marinaș — și-au exprimat sprijinul pentru Beșu și Raluca Moroșanu. De asemenea, personaje publice precum Călin Georgescu au cerut reformarea justiției, iar şeful DNA, Marius Voineag, a atenţionat că „justiția nu se face la presiunea publică”. Evenimentul a generat investigaţii, dezbateri legale și risc politic, iar presa a relatat despre posibile consecinţe disciplinare sau administrative pentru magistraţii implicaţi.