Premierul italian Giorgia Meloni a anunțat, la reuniunea anuală a organizației de tineret a partidului Frații Italiei, pregătirea unui proiect pentru școlile din Italia. Acesta ar urma să stabilească prin lege un număr maxim de elevi străini într-o clasă, să interzică burqa și niqabul și să îi oblige pe părinții elevilor străini cu dificultăți serioase de integrare școlară să învețe limba italiană. Meloni a spus că proiectul va fi prezentat în curând în Consiliul de Miniștri, însă pragul exact și modul de aplicare nu sunt cunoscute, iar textul nu a fost publicat. Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Educației, măsura nu ar urma să se aplice cetățenilor Uniunii Europene și nici elevilor din afara UE care vorbesc deja italiana. Aproximativ 930.000 de elevi fără cetățenie italiană sunt înscriși în școlile din țară, reprezentând 11,6% din total, potrivit Fondazione ISMU. Numărul minorilor străini a scăzut cu 4,5% în ultimul deceniu. Datele ISMU indică aproape 149.000 de elevi cu cetățenie română, cel mai numeros grup de elevi cu cetățenie străină; dacă excluderea cetățenilor UE va fi menținută, aceștia nu ar fi vizați de plafon. Meloni a susținut că, atunci când într-o clasă există mulți copii care nu înțeleg italiana, nu mai este vorba despre integrare, ci despre neglijență, și a spus că elevii trebuie să meargă la școală cu fața descoperită. Ea a afirmat că nu este acceptabil ca elevii italieni să devină minoritari în clase și că egalitatea dintre bărbați și femei nu este negociabilă. Italia are deja reguli privind repartizarea elevilor străini: un decret din 1999 urmărește evitarea claselor în care aceștia predomină, iar o circulară din 2010 prevede un plafon de 30%, fără ca acesta să fie o limită rigidă. Propunerea guvernului ar urma să transforme limita într-o regulă prevăzută prin lege. Școlile pot solicita derogări, iar o profesoară de sociologie de la Universitatea Catolică din Milano a avertizat că înăsprirea regulilor ar putea ignora nevoile comunităților locale și ar afecta școlile din localități mici, unde derogările sunt folosite pentru a evita închiderea unor unități. Un reprezentant al asociației directorilor de școli a considerat, de asemenea, că plafonul ar fi dificil de aplicat. Propunerile au provocat critici din partea opoziției și a unor experți în drept constituțional. Profesorul Salvatore Curreri a invocat prevederea constituțională potrivit căreia școala este deschisă tuturor și a avertizat că obligarea minorilor și a familiilor lor să se mute pentru respectarea limitelor ar putea fi excesivă și ar afecta drepturi constituționale. Deputatul Angelo Bonelli a acuzat-o pe Meloni că încearcă să atragă electoratul dreptei radicale. Anunțul a fost făcut și pe fondul concurenței politice din dreapta, inclusiv din partea lui Roberto Vannacci, care susține măsuri mai dure privind migrația. În același discurs, Meloni a anunțat că unitățile de formare profesională vor fi denumite „institute”, pentru a sublinia că sunt școli cu aceeași valoare, și a criticat promovarea generalizată a elevilor. Ea a mai spus că finanțarea obișnuită a universităților a ajuns la cel mai ridicat nivel istoric, printr-un fond de 9,4 miliarde de euro, cu 25% peste nivelul din 2019. Măsurile reprezintă în continuare anunțuri și propuneri legislative, nu reguli intrate în vigoare. După adoptarea în guvern, proiectul va trebui să treacă prin Parlament.