Emmanuel Macron s-a aflat, de sâmbătă până luni, într-o vizită în Saint-Pierre-et-Miquelon, arhipelag francez din Atlanticul de Nord, situat la aproximativ 20 de kilometri de coasta canadiană a Newfoundlandului. La sosire, el a reafirmat că teritoriul este francez și „atașat Franței”, descriind prezența sa de trei zile drept o modalitate de a reaminti suveranitatea franceză. Declarațiile au venit după ce Donald Trump a publicat o hartă în care arhipelagul apărea acoperit de drapelul Statelor Unite, pe fondul pozițiilor sale expansioniste. Macron a spus ulterior că vizita urmărește deschiderea unui nou capitol pentru teritoriu și a respins ideea că deplasarea ar fi fost concepută în primul rând ca un mesaj pentru Washington. El a descris întâlnirea cu Mark Carney drept „un gest foarte puternic de prietenie”.

Duminică, Macron l-a primit pe premierul canadian Mark Carney în arhipelag, într-o întâlnire prezentată drept un gest de prietenie și cu o puternică încărcătură simbolică. Carney a devenit primul premier canadian care a vizitat Saint-Pierre-et-Miquelon, iar vizita lui Macron a fost prima a unui președinte francez în teritoriu din 2014. Cei doi lideri au reafirmat suveranitatea și independența națiunilor lor, precum și valorile comune, și au anunțat un „rapprochement” profund între Franța și Canada, pledând pentru cooperare în fața tensiunilor geopolitice, schimbărilor climatice și erodării valorilor democratice. Macron a spus că Franța și Canada vor să își consolideze relațiile economice bilaterale și cooperarea în domeniul apărării.

Discuțiile au vizat apropierea dintre Canada și Uniunea Europeană, energie, gaze naturale lichefiate, materii prime critice, apărare și tehnologii avansate. Macron a spus că Franța și UE vor căuta contracte și acorduri pentru aprovizionarea Europei cu minerale strategice și GNL, inclusiv prin creșterea furnizării de energie din Canada. Carney a susținut coordonarea între Canada, Franța, Statele Unite și China pentru stabilirea unor reguli comune privind inteligența artificială. Cei doi au convenit ca agențiile spațiale și ministerele apărării să dezvolte și să partajeze infrastructură, inclusiv sisteme de lansare și facilități terestre de recepție, și au anunțat extinderea cooperării în energie, telecomunicații, reziliență climatică și dezvoltare economică. Agenda strategică include și industria aerospațială, tehnologia cuantică, sateliții și supercomputerele.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care Ottawa caută legături mai strânse cu Europa, inclusiv prin propunerea ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene, statut care nu există deocamdată juridic. Canada urmărește să își reducă dependența de Statele Unite după deteriorarea relațiilor cu Washingtonul, amenințările lui Donald Trump privind tarife comerciale și transformarea Canadei în „al 51-lea stat”. Trump a criticat apropierea Canada-UE, a calificat ideea asocierii drept „ridicolă” și „un act ostil” și a amenințat cu tarife comerciale ridicate sau limitarea schimburilor cu Europa.