Pe 10 decembrie 2025 a fost difuzat documentarul intitulat „Justiția capturată”, care aduce acuzații privind corupţie şi mecanisme de influenţă în sistemul judiciar şi îl plasează, printre alţii, pe numele Liei Savonea, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în centrul unor controverse legate de promovări şi reţele de influenţă. Imediat după apariţia filmului, Lia Savonea a oferit o primă reacţie în care califică materialul drept „o campanie de delegitimare a unor lideri ai justiţiei” și afirmă că „contextul este mai complex decât pare la prima vedere”, anunţând că analizează cu atenţie afirmaţiile din documentar şi respingând ideea că ar legitima „zona ambiguităţii şi a insinuărilor”. Replica politică a venit rapid: deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, a cerut demisia Liei Savonea şi i-a cerut să „răspundă punct cu punct la fiecare dintre acele afirmaţii”. Partidul a cerut, de asemenea, explicaţii în Parlament şi chemarea ministrului Justiţiei în plen pentru clarificări. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că a vizionat documentarul „cap‑coadă”, a salutat aducerea în dezbatere publică a problemelor semnalate, dar a subliniat că faptele trebuie probate şi investigate; el a anunţat că lucrează la un raport privind problemele din justiţie şi a invitat magistraţii să îi trimită observaţii directe. În paralel, conducerea unor instanţe şi figuri publice au emis reacţii critice sau de apărare, iar dezbaterea publică s‑a intensificat cu privire la numiri, transparenţă şi posibilitatea unor verificări disciplinare sau penale. Evenimentul are loc în acelaşi context temporal şi teritorial — România, 10 decembrie 2025 — şi implică aceleaşi persoane centrale (Lia Savonea, Stelian Ion, Nicușor Dan) şi consecinţe politice şi instituţionale imediate.