Mihai Fifor afirmă că România are de dus în spate un împrumut de aproape 16 miliarde de euro prin mecanismul SAFE, bani pentru care, în linii mari, s-ar fi asumat contracte. În opinia sa, fondurile nu ar trebui folosite doar pentru achiziția de tehnică militară, ci și pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare, prin transfer de tehnologie, know-how și inovare. Fostul ministru al Apărării susține că România poate utiliza acest context pentru a-și revitaliza capacitățile de producție și pentru a-și consolida poziția în noua arhitectură europeană de securitate. Analiza lui Fifor pornește de la discursul despre Starea Uniunii Europene susținut de Ursula von der Leyen la Strasbourg, pe 16 septembrie. El afirmă că Uniunea Europeană încearcă să treacă de la alocarea unor fonduri mai mari pentru apărare la dezvoltarea unei capacități efective mai mari de apărare, fără să dubleze NATO. Fifor menționează propunerea unei noi Strategii Europene de Securitate și ideea unui mecanism de tip „Articol 4 european”, prin care statele membre să se reunească pentru coordonarea unui răspuns atunci când securitatea unui stat este amenințată sub pragul agresiunii armate. El susține că instrumentele europene ar trebui să rămână aliniate cu NATO și că Uniunea poate aduce valoare adăugată prin instrumente economice, financiare, diplomatice, cibernetice și de reglementare. Printre propunerile evidențiate de Fifor se numără și crearea unui Consiliu European de Securitate, în formatul liderilor statelor membre și al unor parteneri precum Regatul Unit, Canada, Norvegia și Ucraina. În ceea ce privește România, el pledează pentru o politică externă fermă și pentru politici interne predictibile, afirmând că țara poate alege între menținerea „apatiei” în plan extern și revenirea în rândul actorilor importanți.