Direcția de Sănătate Publică Brașov a anunțat, cu prilejul Zilei Internaționale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, marcată anual la 21 septembrie, că peste 200 de cazuri noi au fost raportate în județ în ultimul an. În evidențele cabinetelor de medicină de familie figurau în 2026 1.953 de persoane cu boala Alzheimer, față de 1.712 în aceeași perioadă a anului trecut și 1.618 cazuri raportate în 2024. DSP Brașov s-a alăturat campaniei internaționale de informare și conștientizare, al cărei mesaj este „Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilități de a acționa – diagnosticul precoce al demenței face diferența”. Ziua internațională a fost stabilită în 1994 de Alzheimer’s Disease International, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, pentru creșterea gradului de conștientizare asupra demenței, promovarea diagnosticului precoce și reducerea stigmatizării. În România, datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că medicii de familie au raportat 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer în 2025, de două ori mai multe decât în 2014. Numărul real al persoanelor afectate este considerat probabil mai mare, deoarece numeroase cazuri rămân nediagnosticate sau sunt diagnosticate în stadii avansate. Incidența este mai mare în rândul femeilor și în mediul urban, diferențele fiind explicate parțial prin adresabilitatea și accesul mai bun la servicii de sănătate. Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă care afectează memoria, gândirea, comportamentul și autonomia personală și reprezintă cea mai frecventă formă de demență, fiind responsabilă pentru aproximativ 60–70% dintre cazuri. Vârsta înaintată este principalul factor de risc, însă contribuie și factorii genetici, sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2 și nivelurile ridicate de colesterol. Printre semnele timpurii se numără pierderea memoriei pe termen scurt, dezorientarea și pierderea obiectelor, iar evoluția bolii poate afecta organizarea, comunicarea, dispoziția, mersul, menținerea poziției așezat și înghițirea. Un diagnostic precoce poate facilita accesul la intervenții medicale și sociale adaptate. Teama de diagnostic și stigmatizarea sunt indicate drept obstacole de 46% dintre persoanele care trăiesc cu demență și aparținătorii acestora. DSP recomandă adresarea către medic atunci când apar probleme de memorie sau dificultăți de gândire și menționează că, în România, consultațiile și evaluările cognitive pot fi decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere. Pacienții pot beneficia, în funcție de nevoi și de disponibilitatea locală, de servicii medicale, sociale și socio-medicale în comunitate, la domiciliu, în centre de zi sau în centre rezidențiale. Acestea pot include evaluare și monitorizare, consiliere, stimulare cognitivă, recuperare și reabilitare, terapie ocupațională, îngrijire de lungă durată și sprijin pentru aparținători. Recomandările pentru reducerea riscului de declin cognitiv includ exerciții fizice, implicare socială, alimentație echilibrată, stimulare mentală, un program regulat de somn, reducerea stresului și renunțarea la alcool și fumat. Specialiștii recomandă un consult geriatric preventiv după vârsta de 55 de ani, chiar și în lipsa simptomelor evidente. La nivel mondial, demența este în prezent a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile, iar estimările indică faptul că până în 2040 ar putea deveni a treia cauză principală de deces la nivel global.