Cei 32 de șefi ai apărării din statele membre NATO l-au ales sâmbătă, la Copenhaga, pe generalul german Carsten Breuer drept următorul președinte al Comitetului Militar, în urma unui vot secret. Breuer a obținut sprijinul a cel puțin 17 dintre cei 32 de șefi ai apărării, majoritatea necesară, iar numărul exact și distribuția celorlalte voturi nu au fost făcute publice. El l-a învins pe generalul canadian Jennie Carignan și va prelua funcția în iulie 2027, de la amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, pentru un mandat de trei ani. Dragone l-a felicitat pe Breuer, afirmând că judecata sa operațională, cunoașterea aprofundată a Alianței și experiența la conducerea forțelor armate germane vor fi utile NATO. Comitetul Militar este cea mai înaltă autoritate militară a NATO, iar președintele său este principalul consilier militar al secretarului general Mark Rutte și oferă aliaților evaluări și recomandări independente privind fezabilitatea operațiunilor, finanțarea, capabilitățile și pregătirea Alianței. Comitetul coordonează zeci de grupuri de lucru ale staffului militar și contribuie la obținerea consensului asupra recomandărilor transmise conducerii politice. Breuer va prelua funcția într-un context marcat de războiul convențional din Europa, de presiunile ca statele europene să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare și de tensiunile persistente dintre Europa și Statele Unite. În octombrie urmează să înceapă discuțiile privind următorul ciclu de patru ani al planificării militare a NATO, ceea ce sporește importanța funcției. Breuer, șeful apărării Germaniei din 2023, a fost considerat favorit de un diplomat NATO și de doi oficiali europeni din domeniul securității, care au vorbit sub protecția anonimatului. Germania l-a desemnat oficial candidat în februarie, iar candidatura sa a fost asociată cu rolul mai important pe care Berlinul îl asumă în apărarea europeană și cu inițiativa NATO 3.0. Germania este principalul cheltuitor militar al Europei, iar Statele Unite au încurajat anterior Berlinul să accepte roluri de conducere în NATO, în timp ce Washingtonul urmărește să își reducă implicarea militară directă pe continent. La 23 iulie, Breuer i-a prezentat lui Elbridge Colby, responsabilul pentru politica de apărare a Pentagonului, noua strategie militară a Germaniei, descrisă ulterior de acesta drept „istorică” și „foarte lăudabilă”. În ultimele două luni, Breuer a vizitat mai multe capitale NATO, între care Tirana, Skopje, Washington, Ljubljana, Riga și Tallinn, pentru întâlniri cu oficiali militari și susținerea candidaturii germane. Carignan, șefa apărării Canadei din 2024, și-a concentrat campania pe revitalizarea Comitetului Militar și pe menținerea unității transatlantice în cadrul NATO. Oficialii citați au afirmat că relațiile tensionate dintre Ottawa și Washington ar fi putut îngreuna candidatura sa. Campania s-a desfășurat în culise, prin scrisori, discuții cu ambasadorii NATO, întâlniri la reuniuni de securitate și convorbiri telefonice cu ministerele apărării. În unele țări, ministerele apărării le-au transmis reprezentanților instrucțiuni privind candidatul, în timp ce în altele șefii apărării au avut libertatea de a decide individual. Numărarea buletinelor s-a oprit după atingerea majorității, pentru ca voturile individuale să rămână secrete și să fie protejate relațiile de încredere dintre șefii apărării.