Cei 32 de șefi ai apărării din statele membre NATO se reunesc sâmbătă, la Copenhaga, pentru a-și alege prin vot secret președintele Comitetului Militar. Finaliștii sunt generalul german Carsten Breuer și generalul canadian Jennie Carignan. Numărarea buletinelor se va opri imediat ce unul dintre candidați obține majoritatea, adică cel puțin 17 voturi, iar numărul exact de voturi și distribuția lor nu vor fi făcute publice. Alegerea are loc într-un context marcat de războiul convențional din Europa și de tensiunile persistente dintre Europa și Statele Unite. Comitetul Militar este cea mai înaltă autoritate militară a NATO, iar președintele său oferă aliaților evaluări și recomandări militare independente privind operațiunile, capabilitățile, finanțarea și pregătirea Alianței. În octombrie urmează să înceapă discuțiile privind următorul ciclu de patru ani al planificării militare a NATO, ceea ce sporește importanța funcției. Breuer, șeful apărării Germaniei din 2023, este considerat favorit de un diplomat NATO și de doi oficiali europeni din domeniul securității, care au vorbit sub protecția anonimatului. Germania l-a desemnat oficial candidat în februarie, iar candidatura sa este asociată cu rolul mai important pe care Berlinul îl asumă în apărarea europeană și cu inițiativa NATO 3.0. La 23 iulie, Breuer i-a prezentat lui Elbridge Colby, responsabilul pentru politica de apărare a Pentagonului, noua strategie militară a Germaniei, descrisă ulterior de acesta drept „istorică” și „foarte lăudabilă”. În ultimele două luni, Breuer a vizitat mai multe capitale NATO, între care Tirana, Skopje, Washington, Ljubljana, Riga și Tallinn, pentru întâlniri cu oficiali militari și susținerea candidaturii germane. Carignan, șefa apărării Canadei din 2024, și-a concentrat campania pe revitalizarea Comitetului Militar și pe menținerea unității transatlantice în cadrul NATO. Oficialii citați au afirmat că relațiile tensionate dintre Ottawa și Washington ar putea îngreuna candidatura sa. Noul președinte este așteptat să preia funcția în iulie anul viitor, de la amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone.