Inițiativa „Gen Z regelt” a chemat la demonstrații în peste 30 de orașe din Germania, la 31 octombrie 2026, inspirându-se din manifestațiile din Franța. Protestele au avut loc în 34 de orașe. Organizatorii estimau că vor participa peste 160.000 de persoane; până la ora 14:00, peste 182.100 își anunțaseră online participarea, însă estimările oficiale înregistrate de autoritățile locale erau considerabil mai mici. La manifestații au participat mai multe zeci de mii de persoane, sub așteptările organizatorilor.

Protestatarii au cerut îmbunătățirea educației și finanțare sporită pentru școli, măsuri pentru un cost al vieții mai accesibil și protecția climei. Au solicitat și protecție socială, servicii de sprijin pentru persoanele cu dependențe și acces la psihoterapie, au cerut să fie implicați în deciziile care le afectează viitorul și s-au pronunțat împotriva serviciului militar obligatoriu.

Înaintea manifestațiilor, organizatorii au exclus violența și au făcut apel la proteste pașnice. Poliția și Conferința Federală a Elevilor au avertizat asupra riscului de confruntări, iar autoritățile au anunțat că vor încerca să împiedice intrarea în țară a persoanelor predispuse la violență. Organizatorii au criticat concentrarea discuțiilor publice asupra violențelor. Consiliul Elevilor din Saxonia Inferioară a anunțat că nu va susține protestele, iar Conferința Federală a Elevilor a planificat o demonstrație proprie la Berlin, pentru 20 noiembrie, cerând ca tinerii să fie ascultați de politicieni.

Protestele au fost în mare parte pașnice la început, dar în unele orașe au fost folosite materiale pirotehnice, iar spre seară au izbucnit confruntări. La Köln, poliția a oprit marșul după ce unii participanți și-au acoperit fețele și au fost folosite materiale pirotehnice; manifestația a putut continua inițial ca adunare statică. Ulterior, au avut loc confruntări între poliție și demonstranți, au fost folosite tunuri cu apă și spray cu piper, iar poliția a făcut rețineri și a oprit adunări. Au fost raportate protestatari mascați care au aruncat cu materiale pirotehnice, pietre și sticle, precum și polițiști loviți de proiectile.

În Hamburg, manifestanții au aruncat materiale pirotehnice și obiecte de șantier, iar unele bariere au fost incendiate; poliția a folosit tunuri cu apă, au fost raportate polițiști răniți și manifestații dispersate. În Frankfurt, demonstrația a început cu discursuri la Weseler Werft și a atras câteva mii de oameni; relatările ulterioare au indicat aproximativ 8.000 de participanți, față de 11.000 estimați înaintea evenimentului. Marșul, în mare parte pașnic timp de mai multe ore, a fost oprit temporar după folosirea materialelor pirotehnice și apariția unor participanți cu fețele acoperite. Spre seară, au fost aruncate petarde, pietre și sticle spre polițiști, iar forțele de ordine au folosit tunuri cu apă și au dispersat adunarea. Confruntările au continuat în centrul orașului, inclusiv pe strada comercială Zeil. Au fost raportate vitrine sparte, jafuri și încercări de furt din magazine, precum și aruncarea unor cocktailuri Molotov spre polițiști. Ministrul de interne al landului Hessa a declarat inițial că mai mulți polițiști au fost răniți; ulterior, bilanțul relatat a depășit 100 de polițiști răniți. Potrivit ministrului, 17 magazine au fost vandalizate și cinci jefuite, iar la Frankfurt au fost reținute 54 de persoane. Unele relatări au menționat și furtul unor arme din magazine. La Berlin, unele relatări au descris o situație tensionată. În mai multe orașe au fost raportate persoane rănite și rețineri.

După violențele de la Frankfurt, miniștri germani au amenințat cu pedepse aspre persoanele implicate și au spus că protestul fusese deturnat. Oficialii au lăudat intervenția forțelor de ordine; un oficial a apreciat că prezența numeroasă a poliției a împiedicat o escaladare mai amplă.