La 13 decembrie 2025, Consiliul Uniunii Europene a adoptat, prin vot cu majoritate calificată, prelungirea pe termen nelimitat a măsurii de blocare a activelor ruseşti din UE, o decizie menită să permită utilizarea acestor active drept garanţie pentru finanţarea unui împrumut destinat Ucrainei. Peste 200 de miliarde de euro în active ruseşti sunt vizate, potrivit estimărilor menţionate în relatare. Decizia a eludat necesitatea unanimităţii, ceea ce a stârnit opoziţia fermă a premierului ungar Viktor Orbán. Într‑o reacţie publică, Orbán a catalogat drept un „artificiu” manevra procedurală şi a declarat că „iluzia că statul de drept prevalează la Bruxelles s‑a sfârşit”, acuzând instituţiile europene că au încălcat principiile procedurale şi suveranitatea decizională a statelor membre. În aceeaşi zi el a organizat un miting etichetat drept „anti‑război”, în care şi‑a reiterat critica faţă de Bruxelles şi a subliniat opoziţia Ungariei la măsură. Reacţiile reflectă atât implicaţii financiare — administrarea şi utilizarea unui portofoliu estimat la peste 200 de miliarde de euro —, cât şi tensiuni politice la nivelul UE privind respectarea mecanismelor decizionale şi principiilor statului de drept. Evenimentul a fost relatat ca o ruptură în dezbaterea europeană despre modul în care trebuie gestionate sancţiunile şi activele îngheţate în contextul războiului din Ucraina.