La 3 ianuarie 2026, preşedintele american Donald Trump a anunţat o operaţiune militară prin care liderul venezuelean Nicolás Maduro şi soţia sa, Cilia Flores, au fost capturaţi; ambii sunt acuzaţi în Statele Unite de „narcoterorism” şi urmau să fie aduşi în faţa justiţiei americane. Evenimentul a provocat o serie de reacţii oficiale şi politice în România. Fostul premier Victor Ponta a publicat pe reţelele sociale că „administraţia Donald Trump are meritul de a fi renunţat la ipocrizie” şi a criticat conducerea UE şi a României, susţinând că SUA şi-au aplicat deschis priorităţile. Premierul Ilie Bolojan a spus că România urmăreşte „cu atenţie” situaţia, că nu a recunoscut conducerea Maduro şi că se va alinia poziţiei Uniunii Europene, adăugând că ţara nu are consulat la Caracas. Ministrul de Externe Oana Țoiu a subliniat că prima prioritate este siguranţa cetăţenilor români din Venezuela, că autorităţile române sunt în strânsă coordonare cu partenerii din UE şi că se pregăteşte o aliniere pentru o declaraţie comună înaintea Consiliului de Securitate al ONU. Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, a susţinut intervenţia americană, afirmând că „românii ştiu prea bine cum arată un stat capturat de un dictator” şi numind operaţiunea un sprijin legitim pentru cetăţenii care cer alegeri reale. Liderul politic Marcel Ciolacu a comentat că intervenţia trebuie privită în contextul unui regim care şi-a pierdut legitimitatea democratică. Declaraţiile româneşti au alternat apeluri la prudenţă diplomatică şi sprijin pentru readucerea la democraţie, în timp ce autorităţile au anunţat demersuri de asistenţă consulară şi consultări în vederea unei poziţionări comune la nivel european şi în faţa ONU.