În ianuarie 2026 criza diplomatică privind Groenlanda s‑a amplificat. Preşedintele Donald Trump a reiterat public interesul pentru insulă, a ameninţat opt state europene cu tarife condiţionate de cedarea Groenlandei, a trimis o scrisoare premierului Norvegiei în care afirmă că „nu mai simt obligaţia să mă gândesc exclusiv la pace” şi a refuzat să excludă folosirea forţei pentru a prelua controlul insulei. Reacţiile europene s‑au înăsprit: UE a convocat un summit de urgenţă la Bruxelles şi analizează sancţiuni comerciale — descrise drept o „bazooka comercială” — şi alte măsuri de răspuns. Danemarca a subliniat existenţa unor „linii roşii care nu pot fi trecute”, a anulat participarea la Davos şi a propus, împreună cu Groenlanda, o misiune NATO în Arctica. Au apărut diviziuni tactice între capitalele europene, iar tensiunile au stârnit reacţii de îngrijorare la NATO şi declaraţii din partea Rusiei. În plan intern, lideri europeni şi oficiali români au exprimat îngrijorare. Dezbaterea ridică riscul unei rupturi serioase între Europa şi SUA în calitate de aliat de securitate.