Rusia a organizat, în perioada 18-20 septembrie 2026, alegeri parlamentare pentru desemnarea celor 450 de membri ai Dumei de Stat. Scrutinul, desfășurat timp de trei zile, a început în Extremul Orient, inclusiv în Kamceatka și Ciukotka, și a fost primul de acest tip organizat după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Jumătate dintre deputați au fost aleși pe liste de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripții uninominale. Au fost disponibile forme de vot electronic, iar alegerile au inclus scrutinuri pentru guvernatori și legislative regionale. În ultima zi, ambasadorul rus a votat la București, iar Vladimir Putin a votat online.

Putin a prezentat participarea la vot drept un barometru al sprijinului populației pentru războiul Rusiei în Ucraina și pentru conducerea țării. Într-un mesaj televizat adresat rușilor înaintea scrutinului, el a îndemnat cetățenii să participe și a afirmat că votul va demonstra unitatea societății, sprijinul pentru soldații ruși, apărarea suveranității și a sistemului politic și dreptul Rusiei de a-și decide singură viitorul.

Scrutinul a fost descris ca strict controlat, iar majoritatea candidaților care critică războiul nu au avut acces la competiția electorală națională. Partidul Rusia Unită, susținut de Putin, era considerat favorit pentru păstrarea dominației în Duma. Celelalte formațiuni parlamentare importante au fost prezentate ca votând, în general, în aceeași direcție cu partidul de guvernământ în principalele dosare politice. Partidul Iabloko, care se opune deschis războiului, a fost exclus de pe lista federală după decizii ale Curții Supreme privind încălcarea regulilor electorale, dar a mai avut candidați în unele circumscripții uninominale. Cel puțin 36 de candidați ai opoziției au fost excluși din alegerile parlamentare și regionale.

Pe buletinele de vot au participat zece partide, între care Rusia Unită, Partidul Comunist, LDPR, Rusia Justă și Oamenii Noi. Scrutinul s-a desfășurat pe fondul presiunilor economice, al atacurilor cu drone asupra unor obiective din Rusia și al temerilor privind o eventuală nouă mobilizare militară, idee respinsă de Putin și de alți oficiali ruși. Relatările au menționat inflația, costurile ridicate ale creditării, lipsa forței de muncă și problemele de aprovizionare cu combustibil. Atacurile asupra infrastructurii petroliere au contribuit la reducerea producției de combustibili și au provocat penurii în mai multe regiuni.

În prima zi de vot, activitatea secțiilor din Soci a fost suspendată temporar după o alertă privind drone, iar alegătorii au fost îndrumați către adăposturi. În ultima zi, autoritățile ruse au anunțat atacuri ucrainene cu drone asupra mai multor zone, inclusiv asupra regiunii Moscova și a unei rafinării. Au fost raportate persoane ucise și rănite, precum și un atac asupra unui autobuz din regiunea Herson controlată de Rusia, în care au murit două persoane, dintre care o angajată a comisiei electorale. Rusia a anunțat că își va intensifica atacurile asupra Kievului ca răspuns la aceste lovituri.

Autoritățile electorale ruse au raportat peste o mie de valuri de atacuri DDoS asupra sistemului de vot electronic și infrastructurii de telecomunicații, inclusiv un atac amplu asupra platformei de vot online din Moscova și o tentativă de sabotare a comunicațiilor din Extremul Orient. Ella Pamfilova a afirmat că atacurile au fost coordonate și că prezentau indicii ale unei posibile implicări ucrainene, iar Vladimir Putin a acuzat Ucraina că încearcă să interfereze cu alegerile. Responsabilitatea nu a fost confirmată independent, iar autoritățile au susținut că sistemele au rămas funcționale.

Scrutinul s-a desfășurat și în teritorii ucrainene controlate militar de Rusia și revendicate de aceasta, inclusiv în părți din Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, precum și în Crimeea. Pentru locuitorii celor patru regiuni ucrainene, participarea la alegerile parlamentare federale a avut loc pentru prima dată. Ucraina a condamnat organizarea votului pe teritoriul său și a anunțat că nu va recunoaște rezultatele sau mandatele atribuite acestor regiuni. Uniunea Europeană a denunțat desfășurarea alegerilor într-un climat de represiune sistematică și instituționalizată, iar Kaja Kallas a anunțat măsuri împotriva celor care au facilitat organizarea scrutinului în teritoriile ocupate. Organizarea votului pentru cetățenii ruși în Transnistria a provocat, de asemenea, un conflict diplomatic cu autoritățile de la Chișinău, care autorizaseră o singură secție de votare la ambasadă.

După închiderea urnelor, un exit-poll realizat de Centrul rus de Cercetare a Opiniei Publice a creditat Rusia Unită cu 49,4% din voturi, Partidul Comunist cu 14,2% și LDPR cu 10,7%, iar Comisia Electorală Centrală a indicat o prezență la urne de peste 56%. Rezultatele preliminare oficiale au indicat ulterior un scor mai ridicat pentru Rusia Unită: aproximativ 57,8% din voturile de pe listele de partid, după procesarea a peste 90-95% dintre procesele-verbale. Potrivit datelor preliminare, partidul ar urma să obțină aproximativ 355 dintre cele 450 de mandate, păstrând o majoritate constituțională de cel puțin două treimi. Partidul Comunist, LDPR și Oamenii Noi se aflau peste pragul electoral, în timp ce Rusia Justă era indicată în apropierea sau sub pragul de 5%, în funcție de etapa numărării.

Rezultatul nu era încă oficial final în cele mai recente relatări, iar criticii au acuzat nereguli și manipularea votului, inclusiv presiuni asupra alegătorilor și observatorilor. Au fost raportate acuzații privind mobilizarea unor angajați ai statului, promovarea votului electronic și restricționarea accesului observatorilor opoziției. Rusia Unită și-a păstrat astfel majoritatea constituțională, potrivit rezultatelor preliminare, iar datele disponibile indicau un rezultat mai bun decât la alegerile din 2021.

Dmitri Medvedev a declarat că cetățenii ruși își păstrează încrederea în principala forță politică a țării și consideră potrivit să îi încredințeze în continuare guvernarea. Kaja Kallas a afirmat că alegerile au reprezentat un nou regres major pentru democrația rusă și că rezultatul lor nu a fost niciodată pus sub semnul întrebării. Liderul Iabloko, Nikolai Rîbakov, a susținut că formațiunea sa ar fi obținut locul al doilea dacă ar fi putut participa, afirmație care reprezintă poziția partidului, nu un rezultat electoral oficial. În teritoriile ocupate, participarea la vot a fost descrisă și ca fiind în unele cazuri forțată, însă această informație este prezentată ca raportare și nu ca bilanț oficial al procesului electoral.