Rusia a organizat, în perioada 18-20 septembrie 2026, alegeri parlamentare pentru desemnarea celor 450 de membri ai Dumei de Stat. Scrutinul, desfășurat timp de trei zile, a început în Extremul Orient, inclusiv în Kamceatka și Ciukotka, și a fost primul de acest tip organizat după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Jumătate dintre deputați au fost aleși pe liste de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripții uninominale. Au fost disponibile forme de vot electronic, iar alegerile au inclus scrutinuri regionale pentru guvernatori și legislative locale. În 20 septembrie, ultima zi a scrutinului, ambasadorul rus a votat la București. Vladimir Putin a votat online la alegerile pentru Duma de Stat.

Vladimir Putin a prezentat participarea la vot drept un barometru al sprijinului populației pentru războiul Rusiei în Ucraina și pentru conducerea țării. Într-un mesaj televizat adresat rușilor înaintea scrutinului, el a îndemnat cetățenii să participe și a afirmat că votul va demonstra unitatea societății și sprijinul pentru soldații ruși. Putin a susținut că alegerea și voința alegătorilor vor arăta că milioane de oameni sunt alături de militari și că Rusia își apără suveranitatea, sistemul politic și dreptul de a-și decide singură viitorul.

Scrutinul a fost descris ca strict controlat, iar majoritatea candidaților care critică războiul nu au avut acces la competiția electorală națională. Partidul Rusia Unită, susținut de Putin, a fost considerat favorit pentru păstrarea dominației în Duma de Stat. Celelalte formațiuni parlamentare importante au fost prezentate ca votând, în general, în aceeași direcție cu partidul de guvernământ în principalele dosare politice. Partidul Iabloko, care se opune deschis războiului, a fost exclus de pe lista federală, după decizii ale Curții Supreme privind încălcarea regulilor electorale; formațiunea a mai avut candidați în unele circumscripții uninominale. Cel puțin 36 de candidați ai opoziției au fost excluși din alegerile parlamentare și regionale.

Pe buletinele de vot au participat zece partide, între care Rusia Unită, Partidul Comunist, LDPR, Rusia Justă și Oamenii Noi. Formațiunile rămase au fost prezentate ca susținând principalele politici ale Kremlinului, inclusiv războiul din Ucraina. Rusia Unită controla deja majoritatea Dumei, iar rezultatul scrutinului era considerat previzibil. Înaintea votului, sondaje și evaluări au indicat un interes public limitat, îngrijorări economice și o posibilă abținere, fără ca acestea să pună sub semnul întrebării dominația partidului de guvernământ.

Alegerile au avut loc pe fondul presiunilor economice, al atacurilor cu drone asupra unor obiective din Rusia și al temerilor privind o eventuală nouă mobilizare militară, idee respinsă de Putin și de alți oficiali ruși. Relatările au menționat inflația, costurile ridicate ale creditării, lipsa forței de muncă și problemele de aprovizionare cu combustibil. Atacurile asupra infrastructurii petroliere au contribuit la reducerea producției de combustibili și au provocat penurii în mai multe regiuni. În timpul primei zile de vot, activitatea secțiilor din Soci a fost suspendată temporar după o alertă privind drone, iar alegătorii au fost îndrumați către adăposturi.

În ultima zi a scrutinului, autoritățile ruse au anunțat atacuri ucrainene cu drone asupra mai multor zone, inclusiv asupra regiunii Moscova și a unei rafinării. Au fost raportate persoane ucise și rănite, precum și un atac asupra unui autobuz din regiunea Herson controlată de Rusia, în care au murit două persoane, dintre care o angajată a comisiei electorale. Comisia Electorală Centrală a raportat peste o mie de tentative de atac asupra sistemului de vot electronic și infrastructurii de telecomunicații, pe care autoritățile le-au atribuit unor grupuri cu posibile legături ucrainene. Rusia a anunțat că își va intensifica atacurile asupra Kievului ca răspuns la aceste lovituri.

Scrutinul s-a desfășurat și în teritorii ucrainene controlate militar de Rusia și revendicate de aceasta, inclusiv în părți din Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, precum și în Crimeea. Pentru locuitorii celor patru regiuni ucrainene, participarea la alegerile parlamentare federale a avut loc pentru prima dată. Ucraina a condamnat organizarea votului pe teritoriul său și a anunțat că nu va recunoaște rezultatele sau mandatele atribuite acestor regiuni. Statutul teritoriilor este contestat de Ucraina și de o mare parte a comunității internaționale. Uniunea Europeană a denunțat desfășurarea alegerilor într-un climat de represiune sistematică și instituționalizată, iar Kaja Kallas a anunțat măsuri împotriva celor care au facilitat organizarea scrutinului în teritoriile ocupate.

După închiderea urnelor, un exit-poll realizat de Centrul rus de Cercetare a Opiniei Publice a creditat Rusia Unită cu 49,4% din voturi, Partidul Comunist cu 14,2% și LDPR cu 10,7%, iar Comisia Electorală Centrală a indicat o prezență la urne de peste 56%. Ulterior, Comisia Electorală Centrală a anunțat rezultate preliminare potrivit cărora Rusia Unită a obținut 57,54% din voturile pentru cele 225 de mandate atribuite pe liste de partid. Candidații formațiunii dominau, de asemenea, rezultatele preliminare din cele 225 de circumscripții uninominale, ceea ce indica păstrarea majorității și a unei majorități constituționale în Duma de Stat. După numărarea aproape completă a voturilor, partidul se afla la un scor puțin sub 58%, potrivit unor relatări bazate pe date preliminare, ceea ce indica o majoritate de două treimi. Criticii au acuzat nereguli și manipularea votului, însă rezultatul nu era încă unul oficial final.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate, a declarat că cetățenii ruși își păstrează încrederea în principala forță politică a țării și consideră potrivit să îi încredințeze în continuare guvernarea. Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, a afirmat că alegerile au reprezentat un nou regres major pentru democrația rusă și a spus că rezultatul lor nu a fost niciodată pus sub semnul întrebării.

Liderul Iabloko, Nikolai Rîbakov, a afirmat după alegeri că formațiunea sa ar fi obținut locul al doilea în condițiile în care a funcționat și că autoritățile au eliminat-o din competiție. Afirmația reprezintă poziția liderului partidului, nu un rezultat electoral oficial. În teritoriile ocupate, participarea la vot a fost descrisă și ca fiind în unele cazuri forțată, însă această informație este prezentată ca raportare și nu ca bilanț oficial al procesului electoral.