La finalul anului 2025, multiple analize şi prognoze economice conturează pentru România un 2026 de tranziţie, marcat de o creştere modestă şi de riscuri fiscale persistente. Economia a înregistrat o creştere de circa 0,7% în 2025, după un an în care inflaţia a atins niveluri ridicate (aproximativ 9–10% în ultimele luni) şi în care deficitul bugetar rămâne o problemă structurală, pornind de la un decalaj istoric (8,65% din PIB la finalul lui 2024). Prognozele pentru 2026 sunt rezervate: o estimare externă publicată în suplimentul anual al unei săptămânale de business anticipează o creştere de aproximativ 1,5% pentru 2026, uşor peste avansul estimat pentru 2025, în timp ce alte analize interne mizează pe relansare susţinută de absorbţia fondurilor europene şi creşterea investiţiilor (internaţionale şi publice). Factorii care vor dicta traiectoria sunt stabilizarea inflaţiei şi a costului creditului, ritmul absorbţiei fondurilor europene din PNRR şi alte programe, evoluţia investiţiilor străine directe şi corecţiile fiscale menite să reducă treptat deficitul. Semnalele mixte includ date macro retrospective — rigiditate fiscală, consum penalizat de inflaţie şi perspective de creştere moderate — dar şi elemente pozitive: indicatori de încredere comercială şi creşteri de lungă durată ale PIB pe termen lung (creştere cumulată de peste 130% în 25 de ani). Concluzia comună a studiilor şi comentariilor este că 2026 poate aduce o uşoară ameliorare faţă de 2025, însă redresarea solidă depinde de politici fiscale prudente, accelerarea investiţiilor şi o absorbţie eficientă a fondurilor europene.