În 2024 România a înregistrat pentru prima oară în istoria recentă mai puţin de 150.000 de naşteri pe an, marcând al cincilea an consecutiv de scădere anuală a natalităţii. Datele arată o contracţie semnificativă a numărului de copii născuţi, în contextul unei tendinţe regionale: Polonia, cu o populaţie aproximativ dublă faţă de România, a avut în 2024 aproximativ 252.000 de naşteri şi se confruntă cu cel puţin şapte ani consecutivi de scădere a natalităţii. Alte state din Europa Centrală şi de Est înregistrează, de asemenea, declinuri comparabile; un exemplu menţionat în materialele analizate indică o scădere de la circa 400.000 la 250.000 de naşteri într-un interval de şapte ani într-o ţară-model din regiune. Specialiştii citaţi leagă fenomenul de factori demografici şi socio-economici: îmbătrânirea populaţiei, migraţia externă, schimbări în comportamentele familiale şi de reproducere, condiţii economice şi insecuritate privind veniturile şi locuinţele. Consecinţele anticipate includ presiuni pe sistemele de pensii şi sănătate, reducerea forţei de muncă pe termen lung şi necesitatea unor politici publice noi pentru stimularea natalităţii şi pentru adaptarea infrastructurilor sociale la un număr mai mic de nou-născuţi.