Un raport al Curții de Conturi publicat recent arată un dezechilibru grav între statutul administrativ şi realitatea demografică a localităţilor din România: peste jumătate dintre oraşele mici au scăzut sub pragul legal minim de locuitori, iar circa o treime dintre comune nu îşi pot susţine cheltuielile administrative. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a atras atenţia luni asupra acestei situaţii, subliniind că problema nu este «haosul administrativ», ci aplicarea criteriilor legale pentru menţinerea statutului urban. Analiza raportului indică cauze precum depopularea, migraţia spre oraşe mari sau în străinătate şi structura fiscală care lasă administraţiile mici dependente de finanţarea de la stat. Reacţii locale au venit imediat: primarul şi liderul politic Antal Árpád a cerut mai multă autonomie locală, afirmând că „banii produşi în comunităţi trebuie să rămână acolo” şi pledând pentru adaptarea legislaţiei la realitatea demografică. Concluziile raportului deschid discuţii despre revizuirea criteriilor legale pentru statutul urban, despre restructurarea finanţării locale şi despre posibile măsuri pentru stoparea depopulării, inclusiv politici de dezvoltare economică locală şi stimulente pentru repopulare. Datele sintetizate în mai multe comunicate locale şi naţionale confirmă tendinţa: un număr semnificativ de oraşe mici riscă pierderea unor privilegii administrative şi a unor resurse asociate statutului urban dacă nu se intervine legislativ şi financiar.