Între 2021 şi 2025, în contextul crizei energetice europene, statul român a implementat o schemă de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze pentru a preveni pierderea alimentării cu energie a milioane de gospodării şi a companiilor. Analizele centralizate şi declaraţiile lui Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), estimează costul total al măsurii la circa 30 de miliarde de lei pe aproape patru ani. Scopul intervenţiei a fost menţinerea luminilor aprinse şi a încălzirii în perioadele de creştere abruptă a preţurilor pe pieţele angro; măsura a inclus subvenţii şi mecanisme de compensare aplicate furnizorilor şi consumatorilor. Conform analizei citate, efectele financiare au fost complexe: pe de o parte cheltuieli bugetare şi suport la consumatori, pe de altă parte economii sau venituri indirecte pentru stat, argument care a condus la concluzia că statul „a câştigat mai mult decât a plătit” în această perioadă. Raportările menţionează cronologia intervenţiilor, tipurile de măsuri aplicate (plafonare tarifară, compensări) şi impactul asupra pieţei interne de energie, precum şi riscurile pe termen lung privind distorsiunile de piaţă şi povara bugetară. Analiza AEI şi comentariile lui Chisăliţă servesc ca sursă principală pentru cifrele şi concluziile comunicate, iar estimarea de 30 de miliarde de lei apare constant în textele din cluster.