Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat vineri, 18 septembrie, la Târgu Mureș, că peste 17.000 de cetățeni români cu vârste de peste 100 de ani figurează încă în Registrul Electoral. Este posibil ca o parte dintre ei să fi decedat, însă radierea nu poate fi făcută în lipsa documentelor oficiale care să ateste decesul. Țuțuianu a spus că, după verificarea a aproximativ 35.000 de persoane de peste 100 de ani, situația a fost clarificată pentru circa jumătate, în timp ce pentru peste 17.000 nu există documente privind decesul. Potrivit explicațiilor sale, unele decese nu au fost înregistrate sau comunicate autorităților, iar problema este legată de disfuncționalități vechi ale evidențelor de stare civilă. AEP intenționează să organizeze o evidență centralizată pe județe și localități și să trimită echipe la primării pentru identificarea unor rude sau vecini care ar putea deține acte de deces. Verificările urmează să fie realizate și prin compararea datelor cu Casa Națională de Pensii, pentru a vedea când a fost oprită plata unei pensii pe motiv de deces, precum și cu casele de sănătate. Instituția va colabora și cu Direcția Generală de Evidență a Persoanelor, a cărei structură informatică este încă în curs de finalizare. Țuțuianu a menționat și existența unor cetățeni cu două coduri numerice personale, precum și dificultățile privind aproximativ un milion de români cu domiciliul în străinătate, dintre care peste 400.000 sunt cetățeni din Republica Moldova care au redobândit cetățenia română. AEP urmează să discute cu Comisia Electorală a Republicii Moldova dacă datele acestor persoane pot fi transmise în baza legislației existente sau a unui acord interstatal. Potrivit lui Țuțuianu, românii decedați în străinătate pot rămâne activi în Registrul Electoral deoarece familiile nu transcriu decesele în România decât atunci când apare un interes succesoral. Președintele AEP a afirmat că actualizarea listelor este necesară pentru ca procesele electorale să nu fie denaturate și a indicat ca exemplu referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu din 2012. Digitalizarea evidențelor și actualizarea listelor au fost prezentate drept priorități ale instituției.