La 24 februarie se împlinesc patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina; conflictul a devenit un război de uzură cu pierderi uriaşe, distrugeri masive ale oraşelor şi infrastructurii şi folosirea iernii ca armă. Războiul intră oficial în al cincilea an, frontul rămâne echilibrat precar — Rusia păstrează iniţiativa local în est şi nord, iar Ucraina recâştigă teren în sud — iar negocierile pentru pace sunt încă îndepărtate. La Kiev, Volodimir Zelenski a participat la ceremonii şi a reafirmat refuzul de a ceda teritorii; numeroşi lideri europeni, între care Ursula von der Leyen (în a zecea vizită la Kiev) şi António Costa, au sosit pentru a transmite sprijin şi pentru a consolida planurile de aderare şi reconstrucţie. Pe 24 februarie au loc şi reuniuni de coordonare occidentală, inclusiv summitul Coaliţiei de Voinţă. În România, oficiali — printre care Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan — au transmis mesaje ferme de solidaritate şi angajament de sprijin „atât timp cât este necesar”. Analize militare şi istorice trag concluzii despre lecţiile războiului pentru securitatea Europei şi pentru armata română, inclusiv nevoia de modernizare şi evitarea birocraţiei în achiziţii. Situaţia umanitară rămâne gravă, cu victime civile şi militare, colaps demografic în unele regiuni şi estimări ale unor pierderi foarte mari; populaţia ucraineană continuă să reziste în condiţii dificile, în ciuda atacurilor asupra infrastructurii energetice.