Parlamentul European a dezbătut și a votat un raport referitor la un plan al Uniunii Europene pentru criza forței de muncă din domeniul sănătății. Documentul a fost aprobat cu 514 voturi pentru, 61 împotrivă și 33 de abțineri. El nu reprezintă legislație obligatorie, ci stabilește poziția Parlamentului European și formulează solicitări către Comisia Europeană și statele membre.

Raportul solicită dezvoltarea unui plan european axat pe deficitul de personal, retenția profesioniștilor, condițiile de muncă și sustenabilitatea sistemelor de sănătate. Parlamentul cere Comisiei Europene o strategie pentru creșterea forței de muncă din domeniul sănătății cu cel puțin un milion de persoane în următoarea perioadă bugetară multianuală, 2028–2034. Printre măsurile propuse se numără atragerea mai multor tineri către profesiile medicale, finanțarea burselor, cooperarea transfrontalieră și asigurarea unei remunerații echitabile și a stabilității locurilor de muncă.

Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu a susținut măsuri pentru medici, rezidenți și asistenți, inclusiv remunerație echitabilă, formare mai bună, mentorat, condiții sigure și perioade reale de repaus. El a propus folosirea fondurilor europene pentru a atrage personal în sate, orașe mici și regiuni izolate, inclusiv prin locuințe, burse, stimulente, dispensare locale și cabinete rurale. Ținta menționată de acesta este de cel puțin un milion de profesioniști suplimentari în domeniul sănătății până în 2034.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a afirmat că problema este mai profundă decât recrutarea și a indicat exodul medicilor români, accesul dificil la servicii medicale în unele comunități, epuizarea personalului, presiunea de la locul de muncă, atacurile asupra profesioniștilor și birocrația. El a subliniat importanța unor condiții de muncă mai bune, a performanței și a folosirii tehnologiei pentru reducerea poverii asupra personalului medical.

Eurodeputații susțin remunerația echitabilă, sprijinul pentru sănătatea mintală, siguranța locului de muncă, educația și formarea de înaltă calitate, precum și sprijinirea specialităților rare și a rolurilor de practică avansată ale asistenților medicali. Ei solicită un cadru obligatoriu care să recunoască nivelurile nesigure de personal drept risc profesional și să includă mecanisme de control al volumului de muncă, raporturi medic–pacient și asistent medical–pacient, precum și măsuri pentru reducerea poverii fizice, psihologice și administrative.

Parlamentul European cere finanțare adecvată pentru sistemele de sănătate, inclusiv prin creșterea finanțării publice și utilizarea strategică a fondurilor Uniunii Europene. Raportul recunoaște și beneficiile soluțiilor digitale, precum telemedicina și diagnosticarea asistată de inteligența artificială, în special pentru zonele rurale, și prevede formarea personalului în competențe digitale și în utilizarea inteligenței artificiale.

Potrivit informațiilor prezentate în raport, deficitul de personal medical în Uniunea Europeană era de 1,2 milioane de lucrători în 2022, iar până în 2030 este estimat un deficit de aproape un milion de lucrători în regiunea europeană. Schimbările demografice și creșterea nevoilor de îngrijire pe termen lung amplifică cererea pentru servicii medicale. Printre riscurile menționate se numără afectarea siguranței pacienților, supraaglomerarea serviciilor de urgență, timpii lungi de așteptare și întârzierea diagnosticării. Unul din trei medici și asistenți medicali se confruntă cu probleme de sănătate mintală, potrivit materialului prezentat Parlamentului.