Parlamentul European cere cel puțin un milion de lucrători suplimentari în sănătate până în 2034
Actualizat
Vezi cele 5 surse
CONSULTĂ PUBLICAȚIILE ORIGINALE
- 01caleaeuropeana.roGheorghe Falcă avertizează în PE asupra crizei personalului medical din UE: Problema este mult mai profundă decât recrutarea
- 02news.google.comVicepreședintele PE, Victor Negrescu, propuneri pentru reducerea deficitului de personal medical în UE: Ținta este de cel puțin un milion de profesioniști în plus până în 2034 - caleaeuropeana.ro
- 03news.google.comParlamentul European propune un plan al UE pentru combaterea crizei forței de muncă din sectorul sănătății - caleaeuropeana.ro
- 04economistul.roParlamentul European cere cel puțin un milion de lucrători în plus în sănătate în perioada 2028–2034
- 05money.roEuropa are nevoie de un milion de medici și asistente în următorii ani. AI nu va putea înlocui personalul sanitar
caleaeuropeana.ro · "pentru" - Știri Google · Economistul + 1
Parlamentul European a adoptat cu 514 voturi pentru o rezoluție prin care cere Comisiei Europene o strategie pentru cel puțin un milion de lucrători suplimentari în sănătate în perioada 2028–2034. Planul vizează formarea, recrutarea și păstrarea personalului, îmbunătățirea condițiilor de muncă și folosirea tehnologiilor digitale, fără să creeze automat locuri de muncă sau să stabilească un buget concret.
Parlamentul European a cerut Comisiei Europene o strategie pentru creșterea efectivelor din sectorul sănătății cu cel puțin un milion de lucrători în perioada 2028–2034. Rezoluția a fost adoptată cu 514 voturi pentru, 61 împotrivă și 33 de abțineri. Ținta este o solicitare politică adresată Comisiei și nu creează automat locuri de muncă și nici nu stabilește un buget concret pentru atingerea obiectivului. Măsurile propuse includ formarea și recrutarea de personal, burse și programe pentru atragerea tinerilor către profesiile medicale, sprijinirea specialităților deficitare și dezvoltarea unor roluri de practică avansată pentru asistenții medicali. Parlamentul European cere, de asemenea, condiții mai bune pentru păstrarea profesioniștilor în sistem, inclusiv remunerații echitabile, siguranța locului de muncă, sprijin pentru sănătatea mintală și reducerea poverii fizice, psihologice și administrative. Eurodeputații solicită un cadru obligatoriu prin care efectivele insuficiente să fie recunoscute drept risc profesional, precum și măsuri pentru controlul volumului de muncă și raporturi între numărul de medici sau asistenți și cel al pacienților. Deficitul de personal este prezentat ca o problemă care afectează atât condițiile de muncă și siguranța profesioniștilor, cât și accesul pacienților la servicii medicale, prin întârzieri la diagnostic și tratament. Parlamentul cere creșterea finanțării publice pentru sănătate și folosirea mai strategică a fondurilor europene în formarea și păstrarea personalului. Telemedicina, instrumentele digitale și diagnosticarea asistată de inteligență artificială sunt propuse ca forme de sprijin pentru zonele rurale și regiunile cu deficit de personal, însă îngrijirea față în față ar trebui să rămână în centrul sistemului medical. Comisia Europeană a subliniat că organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate revin statelor membre și a menționat programele europene pentru planificarea necesarului de personal și păstrarea asistenților medicali. În dezbaterea din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, eurodeputatul Gheorghe Falcă a atras atenția asupra crizei personalului medical, a exodului medicilor români și a presiunii exercitate asupra celor care au rămas în sistem. El a susținut că problema depășește recrutarea și include epuizarea, birocrația și condițiile de muncă. Documentul Parlamentului nu reprezintă legislație obligatorie, ci stabilește poziția instituției și formulează solicitări către Comisia Europeană și statele membre.
Această sinteză este realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și poate conține erori. Consultă sursele originale pentru verificarea informațiilor.
Înapoi la știri