La începutul lui octombrie 2025, preşedintele francez Emmanuel Macron a exprimat public reticenţe faţă de propunerea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a crea un „zid de drone” pentru protejarea spaţiului european împotriva ameninţărilor venite dinspre Rusia. Reacţia Franţei s-a alăturat scepticismului manifestat şi de Germania, reprezentată la nivel politic de ministrul apărării Boris Pistorius, care a pus în discuţie priorităţile şi eficienţa unei astfel de iniţiative. Macron a argumentat că „lucrurile sunt puţin mai sofisticate şi complexe”, subliniind nevoia unei analize aprofundate înainte de implementare. Dezbaterea a scos la iveală o diviziune între statele UE aflate în proximitatea frontierelor cu Rusia şi Ucraina, mai preocupate de măsuri imediate de protecţie, şi ţările mai îndepărtate geografic, care pun accent pe alte priorităţi de securitate şi pe costuri şi implicaţii juridice. Propunerea include ideea unei reţele de detectare şi neutralizare a dronelor la nivel continental, dar critici au ridicat probleme legate de interoperabilitate, bugete, responsabilităţi naţionale şi riscuri de escaladare. Reacţiile publice şi politice de la începutul lunii octombrie 2025 indică că iniţiativa va necesita negocieri ample între statele membre pentru a stabili mandatul, finanţarea şi mecanismele operaţionale, dacă va fi urmată mai departe.