Adunarea Generală a ONU: războaiele, inteligența artificială și schimbarea conducerii domină agenda
Aproape 130 de lideri se reunesc la New York, începând din 22 septembrie, la Adunarea Generală a ONU. Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, inteligența artificială, Sudanul, schimbările climatice și succesiunea lui Antonio Guterres se află pe agenda reuniunii, la care participă și Nicușor Dan.
Aproape 130 de șefi de stat și de guvern se reunesc la New York pentru Adunarea Generală a ONU, ale cărei dezbateri la nivel înalt încep marți, 22 septembrie, și se desfășoară până pe 28 septembrie. La reuniune va participa, în premieră, și președintele Nicușor Dan, iar președintele american Donald Trump va reveni la tribuna ONU pentru al doilea an consecutiv. Președintele Chinei, Xi Jinping, nu va participa la reuniunea de la New York și urmează să discute direct cu Trump la Washington. Statele Unite au evitat pierderea dreptului de vot în Adunarea Generală după ce au achitat 725 de milioane de dolari, dar datorează în continuare organizației peste un miliard de dolari. Administrația americană a redus contribuțiile SUA și s-a retras din mai multe organisme ale ONU.
Printre principalele teme se află războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, conflictul din Sudan, inteligența artificială, schimbările climatice și alegerea unui nou secretar general al ONU. Tema celei de-a 81-a sesiuni este „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care aduce rezultate pentru toți”. Inteligența artificială intră în centrul agendei după ce lideri ai industriei au cerut o încetinire coordonată a dezvoltării și au avertizat asupra riscului ca tehnologia să scape de sub control. Secretarul general Antonio Guterres a cerut statelor aflate în fruntea dezvoltării AI să stabilească măsuri de protecție comune, iar Consiliul de Securitate s-ar putea reuni pentru a discuta subiectul.
În privința Orientului Mijlociu, președintele iranian Masoud Pezeshkian și premierul israelian Benjamin Netanyahu sunt programați să se adreseze Adunării Generale. Liderul palestinian Mahmoud Abbas nu va participa fizic, după ce Statele Unite nu i-au acordat viză, și este probabil să intervină prin videoconferință. Este așteptată și o reuniune privind promovarea soluției cu două state, fără perspective clare de progres. Pentru Ucraina, președintele Volodimir Zelenski urmează să susțină un discurs, iar ministrul rus de externe Serghei Lavrov este programat să vorbească sâmbătă. Consiliul de Securitate rămâne blocat în privința conflictului, deoarece Rusia are drept de veto. O reuniune la nivel înalt este așteptată și pentru conflictul din Sudan, care a izbucnit în aprilie 2023 între armată și Forțele de Sprijin Rapid și a provocat strămutarea a peste 14 milioane de persoane.
Organizația, înființată în 1945 cu 51 de membri fondatori, are acum 193 de state membre. La dezbateri pot lua cuvântul și reprezentanții Sfântului Scaun, Statului Palestina și Uniunii Europene. Tradiția prevede ca Brazilia să fie primul stat membru care vorbește, urmată de Statele Unite, iar ordinea celorlalți participanți este stabilită în funcție de rang și, în general, după principiul „primul venit, primul servit”. Liderilor li se cere să limiteze discursurile la 15 minute. Secretarul general Antonio Guterres își încheie al doilea mandat de cinci ani la 31 decembrie 2026, iar până acum nu există un favorit clar pentru succesiune; candidatul trebuie recomandat de Consiliul de Securitate și ales de Adunarea Generală.
Această sinteză este realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și poate conține erori. Consultă sursele originale pentru verificarea informațiilor.
Înapoi la știri