Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României, prezintă o analiză comparativă a diferenţialului real al ratei dobânzii şi ratei de creştere economică („r‑g”) pentru economiile din Europa Centrală şi de Est. Badea arată că, deşi România a beneficiat în mai multe perioade de un diferenţial favorabil (r mai mic decât g), acest avantaj nu a fost suficient pentru a compensa efectele deficitelor primare persistent ridicate asupra dinamicii datoriei publice. Analiza include comparaţii regionale, evidenţierea perioadelor în care r‑g a favorizat stabilizarea şi momentele în care poziţia fiscală fragilă a amplificat vulnerabilităţile. Autorul explică mecanismele prin care un diferenţial favorabil poate reduce povara datoriei în termeni procentuali, dar subliniază că efectul este condiţionat de disciplina fiscală: deficitul primar persistent transformă orice câştig din r‑g într‑un rezultat insuficient pentru sustenabilitate pe termen mediu şi lung. Concluziile propun întărirea consolidării bugetare, gestionarea prudentă a cheltuielilor structurale şi monitorizarea atentă a costurilor de finanţare pentru a profita de eventuale ferestre favorabile r‑g fără a acumula riscuri fiscale. Comentariile sunt prezentate în contextul evoluţiilor recente ale pieţelor financiare şi ale politicilor fiscale din regiune, cu recomandări pentru decidenţi privind mixul politicilor macroeconomice necesar menţinerii sustenabilităţii datoriei publice.