Pe 12 decembrie 2025, instanţele ruse au pronunţat condamnări în lipsă împotriva procurorului‑şef al Curţii Penale Internaţionale şi a mai multor judecători ai instituţiei, după o procedură în care au fost găsiţi vinovaţi pentru emiterea a ceea ce autorităţile ruse au calificat drept „mandate de arestare ilegale” pe numele unor oficiali ruşi, inclusiv al preşedintelui Vladimir Putin. Decizia a fost anunţată de organele judiciare ruse ca răspuns la hotărârile CPI care vizau urmărirea penală pentru presupuse crime de război. Instanţa rusă a pronunţat pedepse cu închisoarea şi a dispus, în comunicate oficiale, restricţii şi interdicţii aferente; hotărârea are caracter simbolic, întrucât persoanele vizate nu se află pe teritoriul Rusiei şi nu pot fi extrădate. Reacţia autorităţilor ruse a prezentat măsura drept o apărare a suveranităţii şi a invocat proceduri judiciare privind „emiterea ilegală” a mandatelor. Corespondenţe ale instituţiilor internaţionale şi experţi în drept internaţional semnalează că astfel de condamnări în lipsă au valoare juridică limitată pe plan internaţional, dar pot escalada tensiunile între Moscova şi instituţiile judiciare internaţionale. Evenimentul a declanşat comentarii diplomatice şi analize privind implicaţiile pentru cooperarea internaţională în materie penală şi pentru funcţionarea Curţii.