La 15 noiembrie 2025, fostul prim‑ministru al Islandei Katrín Jakobsdóttir a tras un semnal de alarmă asupra stării limbii islandeze, afirmând că aceasta riscă să fie pierdută „la o generație distanță”. Islandeza este vorbită de aproximativ 350.000 de persoane, dar se confruntă cu două presiuni majore: răspândirea limbii engleze în mass‑media, educație și cultură pop și influenţa tehnologiilor pe bază de inteligență artificială, care favorizează limbile cu resurse digitale vaste. Jakobsdóttir a arătat că modelele de limbaj și instrumentele digitale antrenate preponderent pe date în limba engleză pot marginaliza islandeza, reducând disponibilitatea conținutului, traducerilor automate corecte şi suportul tehnic în limba națională. În plus, migrația, mobilitatea internațională și tendințele educaționale sporesc utilizarea englezei în rândul tinerilor, afectând transmiterea intergenerațională. Sursele locale notează că pierderea limbii ar însemna şi o pierdere de patrimoniu cultural și literar; se discută măsuri posibile, precum politici publice pentru protejarea limbii, finanțarea resurselor digitale în islandeză, adaptarea programelor școlare și colaborări pentru antrenarea modelelor AI pe corporații islandeze. Citatul central folosit în articole este „Suntem la o generație distanță de a o pierde”, atribuit lui Katrín Jakobsdóttir, care cere intervenţie politică şi implicarea comunităţii pentru a conserva limba.