Pe 16 martie 2026 Teheranul a avertizat România că va răspunde politic şi juridic dacă Bucureştiul permite Statelor Unite să folosească baze militare româneşti pentru operaţiuni împotriva Iranului, apreciind că o astfel de acţiune echivalează cu o „agresiune militară”. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a răspuns că „România nu este parte a conflictului”, că sistemele antirachetă au caracter strict defensiv şi a pledat pentru de‑escaladare diplomatică. Fostul preşedinte Traian Băsescu a avertizat public că Iranul ar putea lovi echipamentele americane dislocate la Kogălniceanu şi Turda şi a cerut pregătiri civile. Reacţii politice interne au inclus critici din partea lui Teodor Meleşcanu, care a numit decizia privind acceptarea forţelor americane „pripită şi periculoasă”. Oficialii români, inclusiv ministrul Apărării, au susţinut că nu există un risc militar suplimentar imediat pentru populaţie, iar analişti şi experţi de securitate au apreciat că ameninţările iraniene sunt, în mare parte, de natură cibernetică, propagandistică şi juridică, situaţia reală fiind „mai complicată” decât retorica. Preşedintele american Donald Trump a minimizat ameninţările Iranului, afirmând că „nu contează, e un tigru de hârtie” şi că forţele iraniene au fost deja lovite, în timp ce Teheranul îndeamnă toate ţările să nu se implice în conflict.