Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a fost oprit în trafic luni, 21 septembrie 2026, în zona Otopeni, și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde procurorii au efectuat o percheziție. DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR au pus în aplicare cinci mandate de percheziție în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. În aceeași operațiune a fost ridicat și omul de afaceri Ionel Rusen. După percheziții, persoanele vizate au fost duse la sediul DIICOT – Structura Centrală pentru audieri, iar instituția a publicat imagini de la intervenția de la locuința lui Georgescu.

DIICOT a precizat că ancheta are un caracter complex și că au fost reunite mai multe cauze privind mecanisme și persoane conexe. Potrivit purtătoarei de cuvânt a instituției, rolurile celor trei persoane cercetate ar fi fost distincte și complementare: liderul ar fi inițiat demersurile și ar fi făcut legătura cu persoana prezentată ca având relațiile necesare pentru finanțare, un alt membru ar fi intermediat obținerea acesteia, iar al treilea ar fi fost prezentat drept reprezentant al entității financiare și ca persoana care putea sprijini sau confirma procedura de creditare.

Dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat și o presupusă înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Potrivit DIICOT, în septembrie 2021, trei persoane — doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani — ar fi constituit grupul, care ar fi acționat în principal în România și, ulterior, în Marea Britanie, pentru obținerea unor foloase patrimoniale injuste. Comunicatul oficial nu nominalizează membrii grupului. Relatările despre dosar îi indică pe Călin Georgescu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena, fără ca această identificare să fi fost făcută nominal de DIICOT în comunicatul oficial.

În cadrul unor întâlniri organizate în București, județul Argeș și ulterior în Marea Britanie, o persoană vătămată ar fi fost indusă în eroare cu privire la obținerea unei finanțări de 6 milioane de euro și determinată să transfere peste 1 milion de euro drept garanție. Pentru a crea aparența unei operațiuni bancare reale, ar fi fost prezentate documente, proceduri de creditare, conturi pentru plăți, pretinse aprobări și un contract de creditare semnat în Marea Britanie. DIICOT a precizat că una dintre entitățile prezentate ca bancă din Marea Britanie figura cu sediul declarat în Uniunea Comorelor, iar banii ar fi fost transferați într-un cont al unei alte entități, înregistrate în Commonwealth of Dominica, la o bancă din Elveția.

Ulterior, suspecții ar fi susținut că finanțarea putea fi majorată la 15 milioane de euro, în schimbul unei garanții suplimentare, iar persoana vătămată ar mai fi transferat 100.000 de euro. DIICOT indică un prejudiciu total de peste 1,1 milioane de euro, susținând că finanțarea nu s-a concretizat, iar sumele achitate drept garanție nu au fost restituite. Potrivit procurorilor, aproximativ 1 milion de euro ar fi urmat să fie investit într-o activitate cu metale prețioase, iar 100.000 de euro ar fi urmat să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului; pentru această sumă ar fi fost prezentat și un plan de cheltuieli. DIICOT nu a nominalizat liderul și nu a stabilit public că acesta era Georgescu ori că banii au ajuns efectiv la campanie.

Omul de afaceri Răzvan Leu din Buzău a confirmat că el a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului. În plângere, societatea reprezentată de acesta îi indică pe Călin Georgescu, Ion Negoescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena și susține că, în 2021 și 2022, ar fi plătit 1.100.000 de euro în două tranșe — 1 milion de euro la 28 decembrie 2021 și 100.000 de euro la 20 ianuarie 2022 — drept garanție pentru finanțarea externă de 6 milioane de euro. Leu susține că finanțarea nu s-a concretizat, că a încercat ani de zile să recupereze banii pe cale amiabilă și că a primit ordine de plată falsificate și alte documente care indicau o restituire iminentă. În plângere sunt menționate și demersuri ulterioare privind o companie elvețiană, o afacere cu metale prețioase și o posibilă activitate în Dubai. Aceste susțineri urmează să fie verificate de anchetatori.

La sediul DIICOT s-au adunat zeci de susținători ai lui Georgescu. În zonă au fost montate garduri de protecție și mobilizate echipaje de jandarmi. Liderul AUR, George Simion, a calificat acțiunea drept un abuz și a afirmat că România este „o dictatură”.

Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală. Acuzațiile procurorilor și susținerile persoanei vătămate nu reprezintă stabilirea vinovăției, iar persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale, precum și de prezumția de nevinovăție.