Cipru, stat membru UE cu o parte din teritoriul ocupată de forţe turce încă din 1974, urmează să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2026. Diplomaţii NATO şi oficialii europeni îşi exprimă îngrijorarea că neutralitatea şi relaţiile complicate ale Nicosiei cu Ankara vor îngreuna coordonarea dosarelor sensibile de politică de apărare şi securitate, aflate în fruntea agendei europene. Printre temeri se numără posibilitatea ca disputa cipriotă să afecteze consensul privind iniţiative comune de apărare, cooperarea cu aliaţii şi negocierile cu state membre preocupate de securitate regională. Sursele diplomatice semnalează că partenerii caută garanţii procedurale şi mecanisme care să permită Ciprului să asigure rotativa instituţională fără a permite ca relaţiile turco-cipriote să blocheze dosarele comune. Observatorii reamintesc contextul istoric: divizarea insulei după intervenţia turcă din 1974 şi existenţa unei administraţii separatiste în nord, elemente care complică orice dezbatere care atinge securitatea, spaţiul maritim şi relaţiile externe. Oficialii arată necesitatea clarificării mandatelor, a transparenţei în gestionarea agendei şi, acolo unde e cazul, apelului la mecanisme de mediere pentru a menţine funcţionarea instituţiilor UE pe durata preşedinţiei cipriote.