Pe 13 iunie o dronă de provenienţă rusă a pătruns în spaţiul aerian al României, a survolat regiunea aproximativ 50 de minute şi a părăsit teritoriul fără a fi doborâtă. Incidentul a generat reacţii politice şi diplomatice diverse: ministra Afacerilor Externe Oana Țoiu a calificat răspunsul ambasadei Rusiei drept „o tactică greșită și eșuată de a răspunde atunci când nu ai argumente” şi a anunţat intenţia de a ridica problema la Adunarea Generală a ONU. Ambasada Rusiei a făcut o postare ironică referitoare la „un obiect zburător neidentificat”, iar Ambasada Ucrainei a catalogat reacţia rusă drept o manipulare cinică. Politicieni şi comentatori – printre care Traian Băsescu, Andrei Caramitru şi jurnalistul Ion Cristoiu – au criticat modul în care autorităţile române au gestionat incidentul; Ion Cristoiu a pus la îndoială profesionalismul miniştrilor implicaţi. Fostul şef al Statului Major General, generalul în rezervă Ştefan Dănilă, a afirmat că autorităţile ar fi trebuit să comunice după doborârea dronei, semnalând vulnerabilităţi în capacitatea de apărare. Ca reacţie aliată, Franţa a reconfirmat contribuţia la securitatea României şi a menţionat participarea a trei avioane la misiunea „Eastern Sentry”. În spaţiul public au apărut şi teorii sau critici alternative, inclusiv acuzaţii şi speculaţii privind originea dronelor, precum comentariile deputatului Andrei Guşă. Incidentul a alimentat discuţii despre necesitatea consolidării apărării contra dronelor ieftine şi despre coordinatele răspunsului politic şi militar la încălcările spaţiului aerian.