Pe 20 decembrie 2025 românii marchează Ignatul (numit şi Ihnatul sau Ignatul porcilor), sărbătoare populară cu rădăcini antice care deschide seria obiceiurilor de iarnă înainte de Crăciun. Tradiţia principală rămâne tăierea porcului pentru proviziile de iarnă, însoţită de ritualuri menite să aducă spor şi protecţie — de la rostiri de descântece şi rugăciuni până la purtarea în buzunar a unor obiecte considerate norocoase (busuioc sfinţit, monedă, alte simboluri). Originea sărbătorii combină elemente păgâne şi creştine; în calendarul bisericesc, aceeaşi zi este dedicată Sfântului Mucenic Ignatie Teoforul, episcop al Antiohiei şi martir în secolul I–II, ceea ce a dus la suprapunerea dimensiunii religioase asupra obiceiurilor populare. Practici locale prezentate includ ritualuri de curăţenie a casei şi a grajdurilor, poruncile legate de modul de sacrificare şi preparare a cărnii pentru Crăciun, precum şi superstiţii pentru un an prosper: ce să porţi, ce să pui în buzunar, cum să tratezi animalele. Autorii remarcă continuitatea obiceiurilor prin diverse regiuni ale ţării şi explică semnificaţiile simbolice ale unor elemente rituale, subliniind că Ignatul rămâne un moment central al pregătirilor casnice şi comunitare pentru sărbătorile de iarnă. „Ignatul marchează începutul pregătirilor tradiţionale de Crăciun”, se notează în relatări despre obiceiuri; „în tradiţia populară, această zi deschide suita sărbătorilor de iarnă”, afirmă cronici ale practicilor populare. Data comună, contextul rural şi urban al obiceiurilor, şi suprapunerea cu prăznuirea Sfântului Ignatie confirmă că toate textele tratează acelaşi eveniment cultural şi religios din 20 decembrie 2025.