Pe 17 septembrie 2025, tensiunile dintre Bucureşti şi Moscova au escaladat după ce procurorul general al României, Alex Florența, a afirmat că există dovezi privind o intervenţie a Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2024, menită să avantajeze candidatul Călin Georgescu. Reacţia oficială a Kremlinului, transmisă de secretarul de presă Dmitri Peskov, a fost categorică: declaraţiile „nu corespund realităţii” şi au fost comparate cu acuzaţiile formulate anterior în cazul alegerilor din Statele Unite. Liderul PSD interimar Sorin Grindeanu a respins negarea Kremlinului, subliniind pe Facebook că „interferența rusă este documentată”, că instituţiile româneşti „îşi fac treaba” şi că probele vor fi prezentate în faţa judecătorilor; el a mai spus că România trebuie să-şi demonstreze „anticorpii democratici necesari”. Raportările menţionează că acuzaţiile vizează campanii hibride şi operaţiuni online de influenţă de amploare; unii foşti oficiali de informaţii au criticat concluziile procurorului general, contestând interpretarea probelor. Declaraţiile părţilor au apărut concomitent în mai multe mesaje oficiale şi comunicate publice, generând dezbatere politică internă şi punând în discuţie modalitatea de prezentare şi valorificare a probelor în procedurile judiciare.