Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a fost oprit în trafic luni, 21 septembrie 2026, în zona Otopeni, în timp ce se îndrepta spre o sală de sport și un bazin de înot. A fost dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde procurorii au efectuat o percheziție timp de aproape nouă ore, apoi a fost condus la sediul DIICOT – Structura Centrală pentru audieri. În aceeași operațiune a fost ridicat și omul de afaceri Ionel Rusen. Ulterior, procurorii DIICOT au dispus reținerea lui Georgescu pentru 24 de ore. Potrivit informațiilor publice, acesta urma să fie transferat în arestul central, iar DIICOT urma să ceară instanței arestarea preventivă pentru 30 de zile. La momentul ultimelor informații disponibile nu era anunțată o decizie a instanței. Potrivit unor surse judiciare citate de AGERPRES, Georgescu nu a dorit să dea declarații în fața anchetatorilor. Măsura preventivă și acuzațiile nu stabilesc vinovăția.

DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR au pus în aplicare cinci mandate de percheziție în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Instituția a publicat imagini de la intervenția de la locuința lui Georgescu. Audierile persoanelor vizate au avut loc la sediul DIICOT.

Ancheta vizează constituirea unui grup infracțional organizat și o presupusă înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Potrivit DIICOT, în septembrie 2021, trei persoane — doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani — ar fi constituit un grup care ar fi acționat în principal în România și ulterior în Marea Britanie, pentru obținerea unor foloase patrimoniale injuste. Comunicatul oficial nu nominalizează membrii grupului. Relatările despre dosar îi indică pe Călin Georgescu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena, însă această identificare nu a fost făcută nominal de DIICOT în comunicatul inițial.

Potrivit procurorilor, rolurile celor trei ar fi fost distincte și complementare: liderul ar fi inițiat demersurile și ar fi făcut legătura cu persoana prezentată ca având relațiile necesare pentru finanțare, un alt membru ar fi intermediat obținerea acesteia, iar al treilea ar fi fost prezentat drept reprezentant al entității financiare. Suspecții s-ar fi prezentat drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine care puteau facilita finanțări importante, solicitând garanții bănești.

Pentru a crea aparența unei operațiuni bancare reale, ar fi fost prezentate documente, proceduri de creditare, conturi pentru plăți, pretinse aprobări și un contract de creditare semnat în Marea Britanie. Una dintre entitățile prezentate ca bancă britanică figura, potrivit procurorilor, cu sediul declarat în Uniunea Comorelor, iar banii ar fi fost transferați într-un cont al unei alte entități, înregistrate în Commonwealth of Dominica, la o bancă din Elveția.

În cadrul unor întâlniri organizate în București, județul Argeș și ulterior în Marea Britanie, o persoană vătămată ar fi fost indusă în eroare cu privire la obținerea unei finanțări de 6 milioane de euro și determinată să transfere peste 1 milion de euro drept garanție. Ulterior, suspecții ar fi susținut că finanțarea putea fi majorată la 15 milioane de euro, în schimbul unei garanții suplimentare, iar persoana vătămată ar mai fi transferat 100.000 de euro. Potrivit DIICOT, finanțarea nu s-a concretizat, iar sumele plătite drept garanție nu au fost restituite. Prejudiciul total indicat de procurori depășește 1,1 milioane de euro.

Purtătoarea de cuvânt a DIICOT a precizat că aproximativ 1 milion de euro ar fi urmat să fie investit într-o activitate cu metale prețioase, iar 100.000 de euro ar fi urmat să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului. Pentru această sumă ar fi fost prezentat și un plan de cheltuieli. DIICOT nu a nominalizat liderul și nu a stabilit public că acesta era Georgescu ori că banii au ajuns efectiv la campanie.

Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău, a confirmat că el a formulat în ianuarie 2024 plângerea penală aflată la baza dosarului. În plângere, societatea reprezentată de acesta îi indică pe Călin Georgescu, Ion Negoescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena și susține că, în 2021 și 2022, ar fi plătit 1.100.000 de euro în două tranșe — 1 milion de euro la 28 decembrie 2021 și 100.000 de euro la 20 ianuarie 2022 — drept garanție pentru finanțarea externă de 6 milioane de euro. Leu susține că finanțarea nu s-a concretizat, că a încercat ani de zile să recupereze banii pe cale amiabilă și că a primit ordine de plată falsificate și alte documente care indicau o restituire iminentă. Aceste susțineri urmează să fie verificate de anchetatori.

Leu a declarat că nu urmărește un scop politic, ci recuperarea prejudiciului, și că respectă prezumția de nevinovăție a persoanelor cercetate. Au fost relatate și existența unor conversații private depuse la dosar, însă materialele disponibile nu oferă detalii suficiente pentru a stabili conținutul sau valoarea probatorie a acestora.

La locuința lui Georgescu ar fi fost găsit și un document prezentat ca fals, care ar atesta că acesta era senator al Maltei. O altă relatare a menționat o presupusă legitimație diplomatică atribuită Ordinului Cavalerilor de Malta, iar ambasadorul Ordinului în România a declarat că instituția nu emite astfel de documente. Aceste informații nu modifică obiectul oficial anunțat al anchetei.

Zeci de susținători ai lui Georgescu s-au adunat la sediul DIICOT în timpul audierilor. Au fost montate garduri de protecție și mobilizate echipaje de jandarmi. Liderul AUR, George Simion, a calificat acțiunea drept un abuz și a afirmat că România este „o dictatură”.

La finalul audierilor, procurorii au dispus reținerea lui Georgescu pentru 24 de ore și au anunțat că vor solicita arestarea preventivă pentru 30 de zile. La momentul ultimelor informații disponibile nu era anunțată o decizie a instanței.

Acuzațiile procurorilor și susținerile persoanei vătămate nu reprezintă stabilirea vinovăției. Persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege și de prezumția de nevinovăție.