Într-un supliment dedicat fondurilor europene, publicaţia analizează în profunzime situaţia finanţării pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România în 2025. Materialele semnalează o dublă miză: absorbţia integrală a fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi implementarea programelor operaţionale UE, în contextul unei economii care cere digitalizare şi tranziţie verde. Analiza principală arată că IMM-urile se confruntă cu obstacole birocratice majore care blochează accesul la finanţare, iar procedurile actuale sunt, adesea, neadaptate nevoilor reale ale beneficiarilor. Sunt menţionate estimări privind deficitul de finanţare la nivel european — aproape 400 miliarde euro — şi cifra concretă a sutele de mii de proiecte eligibile sau mii de proiecte vizate în 2025 pentru IMM-uri. Interviul cu ministrul Dragoş Pîslaru propune măsuri: simplificarea procedurilor, accelerarea decontărilor, programe competitive pentru extinderea pe pieţele UE şi stimularea finanţării participative (crowdfunding) ca soluţie complementarã. Articolele descriu şi bariere practice: documentaţie complexă, termene scurte de depunere, cerinţe de cofinanţare dificile pentru firme mici şi ritmuri de implementare care riscă pierderea unor tranşe de finanţare. Sunt prezentate exemple şi cifre care ilustrează dimensiunea fenomenului — lansări de apeluri în 2025, prognoze privind numărul de proiecte pentru IMM-uri şi impactul asupra competitivităţii la nivel european — şi se propun soluţii instituţionale şi financiare pentru creşterea ratei de absorbţie: ghiduri simplificate, asistenţă tehnică pentru beneficiari şi diversificarea instrumentelor (inclusiv finanţare participativă). Concluzia informativă: există resurse şi programe pregătite pentru 2025, dar succesul depinde de reducerea birocraţiei, de adaptarea măsurilor la specificul IMM-urilor şi de implementarea rapidă a reformelor sugerate de decidenţi precum Dragoş Pîslaru.