În 2021, stewardesa Ecaterina Emacu, în vârstă de 36 de ani, a ajuns în stare gravă la spitale din București — inițial Spitalul Militar şi Floreasca — apoi la Spitalul Bagdasar-Arseni, unde i s-a recomandat consultul neurochirurgului Mircea Gorgan; nu a fost operată, a făcut COVID-19 în timpul internării și a decedat la câteva săptămâni după apariţia complicaţiilor. Ancheta penală iniţială a fost deschisă pentru omor, apoi reîncadrată în ucidere din culpă. Patru ani mai târziu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 a constatat că dosarul penal nu se regăsește fizic — soluțiile şi documentele privind cercetarea au „dispărut” conform ordonanțelor emise — și a solicitat oficial familiei copii după acte pentru a reconstitui ancheta. Familia, în special mama victimei, Elena, a dus o luptă îndelungată pentru aflarea adevărului şi a fost informată cu surprindere că dosarul lipsește; procurorii au recunoscut dispariţia şi au cerut colaborarea rudelor. Cazul ridică întrebări privind arhivarea şi trasabilitatea dosarelor la Parchet, implicarea spitalelor în îngrijirea pacientei şi recalificarea încadrării juridice a cauzei, iar relatările insistă asupra efectelor emoţionale şi procedurale produse familiei de incapacitatea autorităţilor de a localiza documentația iniţială.