Pe 25 septembrie 2025, preşedintele american Donald Trump l-a contactat telefonic pe premierul Ungariei, Viktor Orbán, cerându-i explicit să reducă sau să înceteze importurile de petrol (şi, în unele relatări, gaze) din Rusia pentru a diminua dependenţa energetică faţă de Moscova. Conform declaraţiilor comunicate ulterior, Trump a îndemnat Ungaria să revizuiască relaţia energetică cu Rusia, invocând presiuni la nivel european pentru sancţionarea regimului de la Kremlin. Budapesta a respins solicitarea: oficialii ungari au subliniat constrângerile geografice şi logistice, afirmând că rutele alternative şi capacităţile existente nu pot înlocui imediat fluxurile prin conducte ruseşti, iar menţinerea aprovizionării este necesară pentru a evita scumpiri. Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a avut de asemenea convorbiri simultane cu omologul rus Serghei Lavrov pe tema cooperării energetice, iar mesajele publice ale Ungariei au reiterat încrederea în relaţia cu Rusia. Evenimentul a generat reacţii în regiune: lideri precum Robert Fico (Slovacia) au declarat că unele state nu au alternative viabile şi vor continua importurile ruseşti. Răspunsurile publice ale Budapestei au fost descrise ca tranşante, iar schimbul telefonic a stârnit discuţii despre capacitatea ţărilor centrale şi est-europene de a-şi diversifica rapid sursele de energie.