Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a fost oprit în trafic luni, 21 septembrie 2026, și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde procurorii au efectuat o percheziție. DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR au pus în aplicare cinci mandate de percheziție în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. În aceeași operațiune a fost ridicat și omul de afaceri Ionel Rusen. După percheziții, persoanele vizate au fost duse la sediul DIICOT – Structura Centrală pentru audieri, iar instituția a publicat imagini de la intervenția de la locuința lui Georgescu. DIICOT a precizat că ancheta reunește mai multe cauze cu mecanisme și persoane conexe.

Dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat și o presupusă înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Potrivit DIICOT, ancheta privește trei persoane — doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani — despre care procurorii susțin că ar fi constituit grupul în septembrie 2021. Gruparea ar fi acționat în principal în România și, de asemenea, în Marea Britanie, prezentându-se drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine care ar fi putut facilita finanțări importante de la instituții bancare din străinătate. Procurorii susțin că rolurile ar fi fost distincte și complementare: liderul ar fi inițiat demersurile și ar fi făcut legătura cu persoana prezentată ca având relațiile necesare pentru finanțare, un alt membru ar fi intermediat obținerea acesteia, iar al treilea ar fi fost prezentat drept reprezentant al entității financiare. Comunicatul DIICOT nu nominalizează liderul, însă Georgescu este vizat și a fost dus la audieri, iar relatările publice l-au identificat în acest rol.

În cadrul unor întâlniri organizate în București, județul Argeș și ulterior în Marea Britanie, o persoană vătămată ar fi fost indusă în eroare cu privire la obținerea unei finanțări de 6 milioane de euro și determinată să transfere peste 1 milion de euro drept garanție. Pentru a crea aparența unei operațiuni bancare reale ar fi fost prezentate documente, proceduri de creditare, conturi pentru plăți, pretinse aprobări și un contract de creditare semnat în Marea Britanie. DIICOT a precizat că entitatea prezentată drept bancă din Marea Britanie figura cu sediul declarat în Uniunea Comorelor, iar banii ar fi fost transferați într-un cont al unei alte entități, înregistrate în Commonwealth of Dominica, la o bancă din Elveția.

Ulterior, suspecții ar fi susținut că finanțarea putea fi majorată la 15 milioane de euro, în schimbul unei garanții suplimentare, iar persoana vătămată ar mai fi transferat 100.000 de euro. DIICOT indică un prejudiciu total de peste 1,1 milioane de euro, susținând că finanțarea nu s-a concretizat, iar sumele achitate drept garanție nu au fost restituite. Potrivit procurorilor, aproximativ 1 milion de euro ar fi urmat să fie investit într-o activitate cu metale prețioase, iar 100.000 de euro ar fi urmat să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului; pentru această sumă ar fi fost prezentat și un plan de cheltuieli. DIICOT nu a stabilit public că banii au ajuns efectiv la campanie sau că liderul menționat era Georgescu.

Omul de afaceri Răzvan Leu din Buzău a confirmat că el a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului. Leu susține că l-a cunoscut pe Georgescu în 2021 și că a plătit 1,1 milioane de euro drept garanție pentru o finanțare externă de 6 milioane de euro, care nu s-ar fi concretizat. El afirmă că banii nu i-au fost restituiți, deși a încercat ani de zile să îi recupereze pe cale amiabilă. Leu mai spune că a primit ordine de plată falsificate și alte documente care indicau o restituire iminentă, aspecte ce urmează să fie verificate de anchetatori. El a declarat că nu are un interes politic în cauză și că urmărește recuperarea prejudiciului.

La sediul DIICOT s-au adunat zeci de susținători ai lui Georgescu, iar liderul AUR, George Simion, a calificat acțiunea drept un abuz și a afirmat că România este „o dictatură”. Audierile sunt în desfășurare. Acuzațiile procurorilor și susținerile persoanei vătămate nu reprezintă stabilirea vinovăției, iar persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale, precum și de prezumția de nevinovăție.