Pe 10 decembrie 2025, ministroa Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat prezentarea concluziilor preliminare ale Corpului de Control privind criza apei care a afectat judeţele Prahova şi Dâmboviţa, eveniment legat de barajul/lucrările de la Paltinu. Buzoianu a afirmat că autorităţile locale nu au făcut rezerve de apă şi că s-au comis încălcări ale legii, generând o situaţie „deosebit de gravă”. În context politic tensionat, ea a respins ferm solicitările de demisie venite din partea PSD şi a spus „nu îmi voi da niciun fel de demisie, nu voi ceda în niciun fel la presiune sau la şantajul din aceste zile” (Diana Buzoianu). Ministrul a mai scris pe Facebook că „rămân în funcţie cât mai pot curăţa din stricăciunile din ultimii 35 de ani” şi că nu va fi „şantajată cu funcţia”. Cererile de demisie i-au fost formulate şi de figuri politice precum Sorin Grindeanu, iar Buzoianu a susţinut că atacurile urmăresc blocarea reformelor la Romsilva; în discuţii publice a invocat şi susţinerea premierului Ilie Bolojan. Parlamentarii AUR au depus la Senat o moţiune simplă intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnaţi la sete şi boală sub privirea complice a ministrei Mediului”, reclamată ca răspuns la situaţia în care, potrivit semnatarilor, peste 100.000 de locuitori din Prahova şi Dâmboviţa au rămas fără apă potabilă, apă caldă şi căldură. Moţiunea acuză „incompetenţă, incapacitate şi indiferenţă” şi cere demiterea ministrei. Pe fond, evenimentul reuneşte elemente administrative (raportul Corpului de Control privind Paltinu şi lipsa rezervelor de apă), consecinţe umane şi logistice (peste 100.000 de persoane afectate) şi urmări politice imediate (cereri de demisie, acuzaţii publice, depozite parlamentare de moţiune).