Dezafectarea reactoarelor de la Ignalina, provocare fără precedent
Lituania dezafectează două reactoare RBMK-1500 de la centrala Ignalina, într-un proiect considerat fără precedent din cauza contaminării și complexității instalațiilor. Oficialii lituanieni au legat proiectul de preocupări privind siguranța centralei nucleare din Belarus, aflată în apropierea frontierei.
Lituania încearcă să dezafecteze două reactoare RBMK-1500 de la fosta centrală nucleară Ignalina, în estul țării, într-un proiect descris de oficialii lituanieni drept o provocare globală fără precedent. Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a 70-a Conferințe Generale a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Reactoarele au un design similar celui folosit la centrala de la Cernobîl, iar niciun alt stat nu a încercat până acum să demonteze acest tip de instalație. Centrala Ignalina a fost construită în perioada sovietică și a funcționat cu două reactoare RBMK-1500. Lituania a acceptat dezafectarea instalației în contextul aderării la Uniunea Europeană, iar ultimul reactor a fost oprit în 2009, pentru reducerea riscurilor de siguranță. Lucrătorii trebuie să folosească echipamente robotizate construite la comandă pentru a demonta de la distanță componentele puternic contaminate ale nucleelor reactoarelor. Inginerii trebuie să opereze într-o rețea internă complexă, cu peste 2.000 de canale individuale în fiecare reactor, care adăposteau combustibilul nuclear, sistemele de control și componentele de răcire. Viceministrul Energiei, Gabriel Gorbačevski, a declarat că proiectul presupune dificultăți tehnice cu care practica internațională de dezafectare nucleară nu s-a mai confruntat și că experiența acumulată ar putea oferi informații pentru viitoarele operațiuni de acest tip. În același context, Lituania și-a exprimat îngrijorarea față de problemele de siguranță nesoluționate de la centrala nucleară belarusă din Astraveț, aflată în apropierea frontierei lituaniene. Oficialii lituanieni au acuzat lipsa de transparență privind defecțiunile echipamentelor și au cerut Belarusului să remedieze problemele de siguranță și să participe la consultări transfrontaliere înaintea extinderii programului nuclear la acest amplasament. În 2021, Parlamentul European solicitase suspendarea începerii exploatării comerciale a centralei din Ostroveț, invocând punerea în funcțiune pripită și opririle de urgență frecvente, și ceruse aplicarea recomandărilor Uniunii Europene privind siguranța. Țările baltice vecine se angajaseră să blocheze accesul pe piețele lor al energiei electrice produse de instalație. Gorbačevski a declarat că siguranța nucleară nu poate fi limitată de granițele statelor și a subliniat importanța rolului AIEA în consolidarea standardelor internaționale și în soluționarea problemelor de siguranță nucleară din regiune.
Această sinteză este realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și poate conține erori. Consultă sursele originale pentru verificarea informațiilor.
Înapoi la știri