La 6 octombrie 2025, premierul francez Sébastien Lecornu și-a anunțat demisia la mai puțin de 12–24 de ore de la numirea în funcție și la doar câteva ore după prezentarea componenței noului cabinet, decizie acceptată de președintele Emmanuel Macron. Demisia, descrisă de unii drept „fără precedent”, a declanșat o reacție în lanț: bursele europene, în special Parisul (indicele CAC 40), au suferit vânzări masive, randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze au crescut (notat creșteri de ordinul punctelor de bază), iar euro s-a depreciat față de principalele valute. Reacțiile politice interne au fost severe: opoziția cere reluarea procedurilor de demitere a președintelui Emmanuel Macron, iar criticile vizează o lipsă de schimbare reală în cabinet. La nivel european, Berlinul a încercat să atenueze îngrijorările — purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz, Stefan Kornelius, a îndemnat la „evitarea dramatizării” și a subliniat că Franța „rămâne capabilă de acțiune”. În piață s-au înregistrat corecții rapide: scăderi ale activelor franceze, deprecierea euro și creșterea percepției de risc pentru a doua economie a zonei euro; investitorii au catalogat evenimentul drept o trădare a încrederii. Contextul macroeconomic agravează șocul — datoria publică a Franței este menționată la aproximativ 114% din PIB —, iar incertitudinea politică crește presiunea pe Macron pentru soluții rapide. Evenimentul a generat reacții simultane în presa și piețele europene, semnalând riscuri de contagiu politic și financiar în zona euro.