În octombrie 2025, analize şi relatări consemnează că deficitele bugetare mari şi creşterea datoriei publice a României au ajuns la un nivel care atrage atenţia marilor bănci internaţionale. Instituţiile financiare vin tot mai frecvent la Bucureşti pentru a oferi finanţare Guvernului, având în vedere necesarul tot mai mare de împrumuturi pentru acoperirea deficitului. Această situaţie generează două tipuri de îngrijorări: pe plan financiar, creşterea dependenţei de finanţare externă şi majorarea costurilor împrumuturilor pot accentua vulnerabilitatea fiscală şi riscul unei crize de finanţare; pe plan geopolitic, prezenţa intensificată a creditorilor străini poate transforma deciziile economice interne în subiect de interes extern şi poate influenţa relaţiile politice regionale. Articolele semnalează că niciun creditor nu are interes ca România să ajungă în impas, ceea ce explică apetitul băncilor de a finanţa statul pe termen scurt, dar avertizează asupra consecinţelor pe termen mediu: creşterea poverii serviciului datoriei, posibilă pierdere de autonomie în deciziile macroeconomice şi riscul unei reacţii negative a pieţelor dacă indicatorii fiscali nu se redresează. Comentariile din text subliniază nevoia unei strategii fiscale credibile, consolidarea veniturilor şi controlul cheltuielilor pentru a reduce necesarul de finanţare externă şi a tempera influenţa creditorilor. Evenimentul descris este contemporan şi localizat la Bucureşti, având implicaţii imediate asupra finanţelor publice şi asupra poziţiei externe a României.