Pe 8 octombrie 2025, Curtea de Apel București (CAB) a motivat şi dispus retragerea mandatului european de arestare emis pe numele Alinei Bica, susţinând că fosta şefă DIICOT şi‑ar fi executat, pe teritoriul Italiei, pedeapsa de patru ani de închisoare primită în România în 2019, într‑o formă asimilată arestului la domiciliu — respectiv arest pe timpul nopţii în locuinţa sa din Italia. Motivarea instanţei afirmă că perioada petrecută sub restricţii nocturne în Italia este echivalată cu detenţia, astfel încât pedeapsa cu executare s‑ar fi considerat ispăşită, explicând decizia prin analiza condiţiilor concrete ale privării de libertate din acea perioadă. Decizia CAB a provocat critici în rândul magistraţilor şi experţilor: unii au declarat că „hotărârea este nelegală” şi au invocat jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, susţinând că instanţa română ar fi contrazis precedentul european privind tratamentul persoanelor condamnate care au părăsit ţara. Analişti juridici au afirmat că Curtea nu trebuia să îşi dea consimţământul în dispreţul deciziilor CJUE despre fugari şi recunoaşterea executării pedepselor între state membre. Documentele de motivare menţionate descriu argumentele juridice ale CAB privind echivalenţa arestului nocturn cu detenţia şi detaliază circumstanţele din Italia care ar fi stat la baza concluziei. Evenimentul reuneşte: decizia efectivă a CAB de recunoaştere a ispăşirii pedepsei, retragerea mandatului european de arestare, contextul condamnării din 2019 (patru ani de închisoare) şi reacţiile critice ale magistraţilor şi experţilor juridici care susţin că soluţia contravine jurisprudenţei CJUE.