Pe 20 octombrie 2025, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională legea de reformare a pensiilor speciale ale magistraților, act asumat de Guvern prin procedura asumării răspunderii și parte din angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Hotărârea a fost luată cu votul 5 la 4. Cinci judecători au invocat vicii de procedură — în special lipsa unor avize consultative solicitate sau neîndeplinirea unor formalități procedurale — ca motiv principal al respingerii, nu neapărat conținutul normativ privind reducerea pensiilor. Decizia a fost motivată, potrivit documentelor Curții, prin încălcări ale principiilor constituționale legate de independența magistraților și de procedura legislativă privind asumarea răspunderii. Evenimentul a generat reacții puternice în spațiul public. Fostul judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, a comentat decizia subliniind că „legea trebuia făcută corect”, explicând motivele juridice care au condus la respingere și detaliind aspectele procedurale contestate. Publicistul Cristian Tudor Popescu a reacționat dur, afirmând că „Justiția refuză pur și simplu să țină seama de ideea de dreptate” și că instituția „face țăndări dreptatea în societatea românească”, acuze exprimate în intervenții publice și postări; în termeni similari, a spus că „noi, Justiția, suntem singurii care avem privilegiul de a ne bate joc de cetățeni”. Comentariile sale au fost preluate în mai multe formate (editoriale, postări pe rețele sociale, emisiuni). Au apărut, de asemenea, investigaţii și materiale informative despre cei cinci judecători care au votat pentru respingere, cu detalii despre salarii și pensii, precizându-se sume lunare nete și alte beneficii, în contextul criticilor publice privind „pensii uriaşe” ale magistraților. Cronologia sumar: Guvernul a adoptat şi a asumat legea în Parlament; legea prevedea tăieri/limitări ale pensiilor speciale ale magistraților în concordanță cu PNRR; Curtea a sesizat vicii procedurale și, la 20 octombrie 2025, a pronunțat decizia de neconstituționalitate (5–4); urmează repercusiuni politice și dezbateri publice intense. Consecințe anticipate: întârzierea implementării reformei pensiilor speciale, presiuni politice pentru refacerea textului legislativ în conformitate cu cerințele procedurale, riscul de penalizări sau negocieri în cadrul angajamentelor PNRR și intensificarea dezbaterii publice despre transparența și responsabilitatea magistraturii.