Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis, la 17 septembrie 2026, cererile de apărare a reputației profesionale formulate de judecătoarea Laura-Mihaela Sarcină, de la Curtea de Apel Craiova, și de judecătorul Alin-Ionuț Leaș, de la Tribunalul Bihor. CSM a constatat că reputația profesională a celor doi magistrați a fost încălcată prin materiale de presă, afirmații publice și, în cazul judecătorului din Bihor, materiale video considerate jignitoare și denigratoare, despre care Secția pentru judecători a apreciat că au depășit limitele libertății de exprimare. În cazul judecătoarei din Craiova, analiza a pornit de la un articol publicat la 10 septembrie, care conținea acuzații privind parcursul său profesional și continuarea activității la o instanță superioară după încheierea unui mandat de conducere. Potrivit CSM, informațiile au fost prezentate pe baza unor date interpretate incomplet și incorect și includeau referiri la viața privată și la relațiile de familie ale magistratului. Consiliul a invocat, de asemenea, date concrete considerate inexacte și acuzații neverificate referitoare la evoluția profesională a judecătoarei. CSM a apreciat că articolul a creat artificial o legătură între parcursul profesional al magistratului și exercitarea dreptului de acces la justiție într-un dosar care nu era soluționat definitiv. În evaluarea Secției pentru judecători, conținutul articolului a depășit raportul de proporționalitate dintre libertatea de exprimare jurnalistică și dreptul magistratului la reputație profesională. Al doilea caz îl privește pe judecătorul Alin-Ionuț Leaș, de la Tribunalul Bihor. În luna iulie, reprezentantul unei părți dintr-un dosar aflat pe rolul magistratului ar fi publicat două materiale video cu mesaje jignitoare și denigratoare la adresa acestuia. Clipurile au fost eliminate după câteva zile, dar fuseseră preluate între timp de presa locală. Potrivit CSM, afirmațiile au vizat atât activitatea profesională a judecătorului, cât și persoana și familia acestuia. Secția pentru judecători a apreciat că acestea nu constituie simple opinii sau critici, ci atacuri directe, repetate și calomnioase, și a admis cererea de apărare a reputației profesionale. Prin cele două hotărâri, CSM a stabilit că atacurile publice au afectat reputația profesională a celor doi magistrați, fiecare situație fiind analizată separat, în funcție de conținutul și contextul afirmațiilor făcute publice.