Un studiu publicat în revista Environmental Research Letters arată că un copil născut în Europa în 2025 se va confrunta, pe durata vieții, cu peste trei ani suplimentari de vreme extremă favorabilă incendiilor față de o persoană născută în 1950, dacă politicile climatice actuale continuă. Expunerea ar fi cu 84% mai mare, iar 86% din această creștere ar fi atribuită schimbărilor climatice, nu creșterii speranței de viață. Proiecțiile au fost realizate cu modele climatice pentru indicele de vreme favorabilă incendiilor. Cercetătorii definesc vremea extremă de acest tip drept zile în care indicele depășește 5% dintre cele mai ridicate valori înregistrate în fiecare țară în perioada 1985–2014. Aceste condiții — temperaturi ridicate, aer uscat și vânt — cresc probabilitatea de izbucnire a incendiilor, accelerează propagarea lor și îngreunează stingerea, fără ca fiecare astfel de zi să însemne neapărat izbucnirea unui incendiu. Cele mai mari creșteri sunt estimate în regiunea mediteraneeană. Într-un scenariu în care încălzirea globală ajunge la 2,6 grade Celsius peste nivelul preindustrial până în 2100, copiii născuți în 2025 ar putea avea o expunere de până la 2,5 ori mai mare decât cei născuți în 1950, echivalentul a peste cinci ani suplimentari de vreme extremă de incendii. În Portugalia, numărul mediu anual de zile cu astfel de condiții ar putea crește de la 14 în perioada 1950–1970 la 32 în 2100. Fiecare grad suplimentar de încălzire globală până la sfârșitul secolului ar adăuga aproximativ 272 de zile de expunere pe durata vieții unui copil portughez născut în 2025. Pentru copiii născuți în Grecia sunt estimate 473 de zile suplimentare de expunere, iar pentru cei din Spania și Italia câte 448 de zile. Autoarea principală, Rosa Pietroiusti, cercetătoare doctorandă la Vrije Universiteit Brussel, a explicat că zilele respective indică un risc mai ridicat de incendii, nu incendii produse automat. Fumul incendiilor poate provoca iritații oculare, respirație șuierătoare, tuse și dificultăți de respirație, iar expunerea îndelungată poate agrava boli pulmonare și cardiace, fiind asociată și cu afectarea funcțiilor cognitive, pierderi de memorie și un risc mai mare de deces. Studiul arată că reducerea rapidă a emisiilor ar putea diminua expunerea în toate regiunile. Limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului ar evita o parte importantă a acestei expuneri, iar fiecare fracțiune de grad contează. Europa este descrisă ca fiind continentul cu cea mai rapidă încălzire, temperaturile crescând cu aproximativ 0,56 grade Celsius pe deceniu de la mijlocul anilor 1990, de peste două ori mai mult decât media globală.