Guvernul condus de Nicolae Bolojan şi-a asumat o decizie privind salariul minim pe economie: majorarea va intra în vigoare de la 1 iulie 2026, nu de la 1 ianuarie, iar suma avansată în presă este o creştere brută de aproximativ 300 de lei, condiţionată de reduceri fiscale pentru marile companii (eliminarea sau reducerea impozitului pe cifra de afaceri). Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat că majorarea este în marja permisă de directiva europeană privind salariul minim şi a menţionat discuţii privind alte măsuri sociale (vouchere de energie etc.). Blocul Naţional Sindical (BNS) a catalogat decizia drept „abuzivă” şi a acuzat un troc în coaliţie între părţi, susţinând că amânarea şi calendarul încalcă mecanismul legal de stabilire şi dialogul social. Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a declarat că salariul minim trebuia menţinut la valoarea actuală pentru 2026 şi a criticat faptul că deciziile au fost luate „într-o coaliţie politică”, nu în cadrul Consiliului Naţional Tripartit. Ca reacţie la măsuri, câteva mii de sindicalişti din patru confederaţii (raportat ca peste 2.000 în unele relatări) au protestat joi în faţa Palatului Cotroceni, cerând preşedintelui Nicușor Dan să medieze conflictul social; protestele au inclus şi acuze publice şi apeluri pentru revenirea asupra amânării, precum şi manifestări separate ale unor federaţii (feroviare etc.). Sindicaliştii invocă impunitatea politicilor de austeritate aplicate „doar celor care muncesc”, iar organizaţiile patronale reclamă că deciziile trebuie să se bazeze pe realitatea economică, nu exclusiv pe negociere politică. Situaţia continuă cu acuzaţii reciproce între partidele din coaliţie privind condiţionarea eliminării impozitului pe cifra de afaceri de majorarea salariului minim.