Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a criticat planul Rusiei de a deschide secții de votare în regiunea transnistreană pentru alegerile la Duma de Stat, desfășurate între 18 și 20 septembrie 2026. Chișinăul autorizase o singură secție, la Ambasada Rusiei din capitală, și a afirmat că deschiderea altora trebuie convenită în prealabil cu autoritățile constituționale. Inițial au fost anunțate 16 secții suplimentare, iar ulterior Rusia a deschis 16 secții în Transnistria, în opt localități: șase la Tiraspol, trei la Bender și câte una la Dnestrovsk, Slobozia, Grigoriopol, Dubăsari, Rîbnița și Kamenka. Astfel, pe teritoriul Republicii Moldova au funcționat 17 secții, dintre care una la Chișinău. Autoritățile moldovene au calificat organizarea votului fără consimțământul lor drept inacceptabilă, ilegală și o încălcare a suveranității și integrității teritoriale. Biroul pentru Reintegrare a susținut aceeași poziție, iar vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a descris decizia drept o lipsă de respect față de suveranitatea Republicii Moldova. Chișinăul a convocat ambasadorul rus Oleg Ozerov și i-a înmânat o notă de protest. Rusia și autoritățile transnistrene au susținut că aproximativ 220.000 de locuitori ai regiunii dețin cetățenie rusă; autoritățile moldovene au contestat această cifră. Până la ora 11:00 în ultima zi a scrutinului, peste 15.000 de persoane votaseră în secțiile din regiune, iar bilanțul ulterior a indicat peste 48.000 de alegători. Maria Zaharova a cerut Republicii Moldova să renunțe la obiecții, afirmând că acestea contravin democrației și dreptului internațional. România a condamnat deschiderea secțiilor fără acordul Chișinăului, considerând-o o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și contrară eforturilor de soluționare politică a problemei transnistrene.