Pe 20 octombrie 2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a reluat dezbaterea și urma să se pronunțe privind sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) asupra legii care reformează pensiile magistraților. Legea, adoptată prin asumarea răspunderii de Guvernul condus de Ilie Bolojan la sfârșitul lunii august, prevede creșteri ale vârstei de pensionare și modificări ale cuantumului pensiilor de serviciu (printre propuneri: pensionare la 65 de ani cu 70% din ultimul salariu pentru anumite categorii, conform textelor de proiect). CCR a mai amânat de două ori decizia anterior, iar pe 20 octombrie judecătorii constituționali s-au reunit pentru a analiza atât chestiunile de constituționalitate invocate de ÎCCJ, cât și implicațiile pachetului fiscal asociat în vederea reducerii deficitului. Surse judiciare au declarat că există perspective ca o parte din sesizarea ÎCCJ să fie admisă de CCR, ceea ce ar însemna fie declararea unor prevederi ca neconstituționale, fie anularea integrală a legii. Controversa a fost alimentată de opoziția unor procurori și judecători, care au criticat procedura (absența avizului favorabil a Consiliului Superior al Magistraturii) și prevederile de fond. Decizia CCR era prezentată în presă ca având potenţialul de a afecta stabilitatea guvernului Bolojan, întrucât asumarea răspunderii parlamentare și miza politică sunt direct legate de adoptarea legii. În ziua pronunțării, judecătorii CCR au discutat argumentele ÎCCJ — care susține că normele încalcă dispoziții constituționale privind statutul magistraților şi drepturi câştigate —, respectiv apărarea Guvernului și a parlamentarilor care au susținut legea, care au invocat necesitatea reglementării și reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. Mai multe materiale au menționat ora de începere a ședinței CCR (ora 14:00) și faptul că decizia era intens așteptată după două amânări consecutive.